Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu și Theodora Cristea
Comisia Europeană nu a acceptat planul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19 al Ungariei, citând problemele recurente la adresa statului de drept ca motiv principal, informează Reuters. Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a indicat că planul de redresare al statului est-european va fi aprobat doar dacă va fi desfășurată pe plan național o reformă la nivelul justiției. Ministrul justiției din Ungaria, Judit Varga, a declarat că aceste măsuri nu sunt justificate și că sunt doar modalități de a „împinge propaganda sexuală în grădinițele și școlile maghiare”. Uniunea Europeană a răspuns prin a indica faptul că statul cu capitala la Budapesta se confruntă cu mai multe probleme ce pun în pericol calitatea democrației, precum subminarea independenței justiției și a pluralismului și libertății presei. Din blocul de 27 de state membre ale UE, două sunt sub investigație pentru subminarea statului de drept, acestea fiind Ungaria și Polonia.
John Kerry, trimisul special al președintelui Statelor Unite ale Americii în probleme de mediu, a făcut un apel direct către conducerea Chinei pentru a spori eforturile depuse în obținerea unei amprente neutre de carbon, conform BBC. Kerry a declarat că fără eforturile Chinei lupta împotriva schimbărilor climatice este „imposibilă”, statul din Asia fiind „cel mai mare factor determinant”. Declarațiile au fost făcute înaintea summitului G20 ce are loc la finalul săptămânii în Italia. Recunoscând că eforturile vor fi considerabile și că fiecare stat va trebui să ajungă la un compromis pentru a obține o bună cooperare, diplomatul american a oferit angajamentul SUA față de această cauză și a declarat că „în următoarele puțin peste 100 de zile vom putea salva următorii 100 de ani.” Schimbările catastrofale de mediu au fost resimțite din plin în jurul lumii anul acesta, variind de la instabilitate atmosferică majoră, la valuri de căldură, incendii și inundații.
Marea Britanie și Franța au format un pact pentru a limita numărul de persoane care traversează Canalul Mânecii, conform BBC. Acordul dintre miniștrii din Londra și Paris cere ca Marea Britanie să plătească peste 54 de milioane de lire (62 de milioane de euro) și să aloce mai multă pază pe plajele Canalului; de asemenea, ambele state vor îmbunătăți partajarea informației și vor folosi tehnologie mai performantă pentru a-i depista pe cei care organizează traversările. Până acum în 2021, 8.460 de oameni au ajuns în Marea Britanie prin traversarea Canalului, aproape în întregime numărul migranților de pe toată durata anului 2020. Guvernul britanic speră ca noua cooperare cu Franța, alături de schimbarea regulilor de azil – legislație care permite imigranților care ajung în Marea Britanie fără permisiune să petreacă până la 4 ani în închisoare – ,să descurajeze oamenii din a traversa Canalul. Planurile guvernului au fost criticate de organizații de caritate și grupuri de activism drept a fi exagerate.
Compania multinațională Shell va contesta decizia curții olandeze cu referire la reducerea mai rapidă a emisiilor sale de carbon, informează The Guardian. Curtea din Haga a ajuns la acest verdict nemaiîntâlnit în mai 2021, după ce Friends of the Earth și alți 17.000 de co-reclamanți au argumentat cu succes că Shell ca și companie a fost conștientă de consecințele periculoase ale emisiilor de CO2 timp de decenii și că obiectivele acestei companii pentru combaterea schimbărilor climatice nu sunt îndeajuns de ambițioase. Ben van Beurden, directorul executiv al companiei, a declarat că Shell este de acord că este nevoie de acțiune urgentă pentru a reduce emisiile de carbon, și a promis să accelereze efortul companiei pentru a ajunge la un impact neutru, însă a adăugat că va continua să atace în justiție decizia ,,deoarece o decizie a unei instanțe împotriva unei singure companii nu este eficienta,” întrucât combaterea încălzirii globale necesită colaborare internațională. Friends of the Earth a declarat că prin a contesta decizia, Shell dă dovadă de ,,lipsă de răspundere și dedicație.”
Liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a cerut Washingtonului mărirea numărului de sancțiuni ce vizează marile companii din sectoarele industriale ale statului est-european, declarațiile venind în cadrul unei vizite oficiale în capitala Statelor Unite ale Americii, relatează Reuters. Scopul acestor măsuri este sporirea presiunilor aflate asupra liderului Aleksandr Lukașenko și îndepărtarea partenerilor săi din sectoarele de extracție și prelucrarea a potasei, a petrolului, a lemnului și a metalelor. În cadrul întâlnirii dintre Tsikhanouskaya și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au fost prezentate mai multe companii deținute de stat care ar fi afectate de aceste măsuri. Lidera opoziției a declarat că aceste acțiuni „ar fi o adevărată lovitură pentru el [Lukașenko] și l-ar face să elibereze mai mulți prizonieri politici”. Tsikhanouskaya a încheiat întâlnirea adăugând că „a sosit timpul ca statele democratice să se alieze și să-și arate colții”.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că negocierile de pace cu Cipru vor putea avea loc doar “între cele două state de pe insula cipriotă”, relatează Al Jazeera. Prin discursul ținut în capitala împărțită în două a Ciprului, Nicosia, Erdogan a întărit angajamentul Ankarei față de Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), formațiunea statală rezultată în urma invadării insulei cipriote de către turci. Acesta a declarat că „noile negocieri vor putea demara doar între cele două state. Avem dreptate și ne vom proteja dreptatea până la final”. Ciprioții greci și Uniunea Europeană refuză aceste negocieri bilaterale, pentru că derularea acestora ar însemna recunoașterea suveranității RTCN-ului, un stat separatist considerat ilegal prin prisma legea internațională. Turcia este singurul stat din lume care recunoaște RTCN-ul, ținând acolo în permanență peste 35.000 de trupe armate.
Tom Barrack, președintele comisiei inaugurale a lui Donald Trump în 2016, a fost arestat pe baza unor acuzații de lobby extern nedivulgat pentru interesele Emiratelor Arabe Unite, anunță Al Jazeera. Departamentul de Justiție a declarat că miliardarului în vârstă de 74 de ani i-au fost aduse 7 acuzații de eforturi ilegale de a ,,avansa interesele” EAU în cadrul campaniei electorale și ulterior, în cadrul președinției, fără a-și ,,face cunoscute loialitățile.” Alături de Barrack au fost arestați și Matthew Grimes, 27, un angajat al său, și Rashid al-Malik, 43, un partener de afaceri din EAU.
Președintele interimar din Mali, Assimi Goita, a scăpat nevătămat în urma unei tentative de înjunghiere ce a avut loc în timpul ritualului de rugăciune la o moschee din capitala Bamako, raportează Reuters. Atacatorul a fost reținut de gărzile de corp ale liderului politic, Goita declarând că acesta nu a fost decât un „eveniment izolat”. Mali este considerat ca fiind principalul teatru de operație al Franței în luptele împotriva al-Qaeda și organizației Statul Islamic. Statul african a intrat într-o criză politică odată cu lovitura de stat condusă de Goita, prin care fostul președinte Boubacar Keita a fost înlăturat de la putere, în august 2020. Liderul a mai adăugat „totul este în regulă, nu este nicio problemă. Este doar o parte din a fii lider. Mereu există oameni nemulțumiți. Mereu vor fi oameni care încearcă să destabilizeze.”
China a negat acuzațiile provenite de la Statele Unite ale Americii și aliați conform cărora ar fi ordonat un atac cibernetic asupra Microsoft, raportează BBC. SUA și alte țări vestice au acuzat China de atacarea platformei online de email Microsoft Exchange, ca parte a unui tipar de comportament ,,nechibzuit” care amenință securitatea internațională. China a afirmat că se opune tuturor formelor de crimă cibernetică și a catalogat acuzațiile drept ,fabricații”. Sistemul Microsoft Exchange este folosit de corporații gigantice, întreprinderi mici și persoane independente, iar atacul a afectat cel puțin 30,000 de organizații din jurul lumii. Microsoft a dat vina pe un grup chinez de cyber-spionaj, Hafnium, pentru exploatarea unui punct slab al sistemului pentru a intra în inbox-uri, declarând că Hafnium era sponsorizat de stat și bazat în China.
Ariel Henry a fost oficial numit prim-ministrul statului Haiti, afirmă Reuters. Henry, un neurochirurg și fost ministru de cabinet în varsta de 71 de ani, și-a asumat rolul în cadrul unei ceremonii în capitala statului, Port-au-Prince, la câteva săptămâni după ce președintele Jovenel Moise a fost împușcat. Claude Joseph, prim-ministrul interimar, a declarat că numirea lui Henry va beneficia națiunea și va facilita următoarele alegeri; acesta este un pas important în stabilizarea statului Haiti.
