Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ilinca Bîrcă și Meda Dragomir
Fostul Papă Benedict a fost acuzat de lipsă de acțiune în gestionarea cazurilor de abuz sexual din Biserica Catolică, informează Al Jazeera. Fostul Papă Benedict al XVI-lea a fost acuzat pentru lipsa de măsuri ce puteau fi luate împotriva clericilor în patru cazuri de presupuse abuzuri sexuale, în timpul în care era arhiepiscop de München și Freising, conform unui raport al arhiepiscopiei. Firma de avocatură din Munchen Westpfahl Spilker Wastl (WSW a investigat acuzațiile de abuz sexual din Arhiepiscopia München și Freising între anii 1945 și 2019 și modul în care oficialii bisericii au gestionat aceste cazuri. Raportul, întocmit de arhiepiscopie în urmă cu doi ani și prezentat publicului joi, prezenta cel puțin 497 de victime ale abuzurilor, în principal tineri și băieți. Conform avocaților, numărul victimelor care nu au raportat abuzurile este probabil mult mai mare. Reprezentanții WSW au declarat că Benedict al XVI-lea a negat cu fermitate acuzațiile. Conform avocatului Martin Pushc, în perioada în care Benedict a fost arhiepiscop, între 1977 și 1982, fostul papă nu a luat nicio măsură cu privire la patru cazuri de abuz care i-au fost aduse la cunoștință.
Oficialii israelieni au negat acuzațiile conform cărora poliția folosește un software de spionaj pentru telefoane mobile asupra cetățenilor fără aprobarea instanței, relatează CNN. Oficialii au negat acuzațiile dintr-un raport conform căruia poliția a folosit software-ul de hacking al NSO, Pegasus, pentru a spiona cetățeni, inclusiv politicieni și lideri ai mișcărilor de protest, în lipsa permisiunilor legale necesare. Într-un articol publicat marți, site-ul web de afaceri Calcalist a susținut că programul de spionaj Pegasus al grupului NSO a fost folosit de poliția israeliană pentru a spiona civilii. Site-ul web nu a citat surse sau documente, dar raportul a stârnit o reacție largă din partea guvernului și a parlamentarilor. Ministrul israelian al Securității Publice, Omer Bar-Lev, a negat că supravegherea s-a făcut fără permisiune, scriind într-o postare pe Twitter „nu există nicio practică de interceptare telefonică sau intruziune în dispozitive de către poliția israeliană fără aprobarea unui judecător”.
Guvernul Spaniei a trimis nave de război în Marea Neagră, iar ministrul apărării a declarat că va lua în considerare trimiterea de avioane de război, anunță Reuters. Ministrul apărării din Spania, Margarita Robles, a anunțat decizia de a trimite nave de război pentru a se alătura forțelor navale NATO din Marea Mediterană și Marea Neagră, pe măsură ce tensiunile din regiune cresc din cauza consolidării armatei ruse la granița cu Ucraina. Guvernul de la Madrid a luat în considerare, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria. „Rusia nu poate spune nici unei țări ce să facă, așa că NATO va proteja și apăra suveranitatea oricărei țări care poate sau vrea să se alăture NATO”, a declarat Robles. Contribuția guvernului spaniol la desfășurarea militară a NATO în Europa de Est a survenit după ce ministrul de externe, Jose Manuel Albares, și secretarul de stat din SUA, Antony Blinken, s-au întâlnit marți la Washington pentur a discuta despre măsurile coordonate pe care le vor lua guvernele țărilor membre NATO față de amenințarea la adresa Ucrainei din partea Rusiei.
Cel puțin 17 persoane au murit în urma unei explozii dintr-un oraș minier în sud-vestul Ghanei, relatează BBC. Poliția a declarat că un vehicul care transporta explozibili utilizați în exploatarea minieră s-a ciocnit de o motocicletă în apropierea orașului Bogoso, în satul Bawdie. Presa locală a transmis imagini și videoclipuri grafice care arătau corpurile victimelor. Minatul aurului este una dintre principalele activități de export din Ghana. Aproximativ 500 de case au fost afectate, iar unele au fost complet distruse, și, conform unui oficial al agenției de gestionare a dezastrelor din țară, 59 de persoane au fost rănite, unele aflându-se în stare critică. Localnicilor li s-a cerut să părăsească zona accidentului și autoritățile au solicitat cetățenilor din orașele apropiate „să-și deschidă sălile de clasă, bisericile etc. pentru a găzdui victimele care au supraviețuit”.
Atacul cibernetic asupra Comitetului Național al Crucii Roșii (CICR) a expus datele a 515.000 de persoane vulnerabile, anunță Al Jazeera. Oficiali ai CICR au declarat că a avut loc un atac cibernetic asupra serverelor de date care a compromis informații confidențiale despre mai mult de jumătate de milion de persoane vulnerabile. Motivul atacului este în continuare necunoscut. Conform agenției, atacul cibernetic a afectat datele a peste 515.000 de persoane „inclusiv cele separate de familiile lor din cauza conflictelor, migrației și dezastrelor, persoane dispărute și familiile acestora și persoane aflate în detenție”. Informațiile provin din cel puțin 60 de departamente ale Crucii Roșii și Semilunii Roșii din întreaga lume. „Un atac asupra datelor persoanelor dispărute face angoasa și suferința pentru familii și mai dificil de suportat. Suntem cu toții îngroziți și perplexați că aceste informații umanitare vor fi vizate și compromise.”, a declarat Robert Mardini, directorul general al CICR, într-un comunicat.
Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite ale Americii a acuzat guvernul Rusiei de recrutare a unor oficiali în încercarea de a prelua controlul asupra guvernului Ucrainei, conform CNN. Potrivit declarațiilor oficiale ale departamentului, guvernul Rusiei a direcționat Serviciul Federal de Securitate pentru a recruta oficiali ucrainieni cu scopul de a amenința suveranitatea Ucrainei și a accesa informații sensibile înaintea unei potențiale invazii a trupelor rusești. Administrația Biden a lansat sancțiuni împotriva celor patru oficiali ucrainieni, dintre care doi membri actuali ai parlamentului. De asemenea, departamentul de stat a autorizat transferul de armament militar prin licențe de export către Estonia, Letonia și Lituania, cele trei țări baltice putând astfel pune la dispoziție armamentul de origine americană în Ucraina. Secretarul de stat american Antony Blinken va avea o întâlnire oficială vineri cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, pentru a continua eforturile diplomatice în gestionarea tensiunilor.
Prim-ministrul insulei Barbados, Mia Mottley, a câștigat detașat noile alegeri, raportează The Guardian. Mia Mottley, lidera mișcării republicane, a atras atenția internațională atât prin discursul susținut la evenimentul pentru schimbări climatice Cop26 în care a insistat asupra necesității luării de măsuri pentru combaterea fenomenului, cât și prin faptul că guvernul acesteia a reușit să rupă legăturile imperiale cu Marea Britanie, Barbados devenind cea mai tânără republică din lume. Mottley a câștigat detașat alegerile și a obținut al doilea mandat ca prim-ministru. Pe fondul creșterii cazurilor de infectare cu noua variantă Omicron, liderul opoziției, Philip Catlyn, a încercat să oprească alegerile, susținând că persoanele care se află în izolare nu își pot exercita dreptul. Cu toate acestea, Curtea Supremă a suspendat procesul, autorizând continuarea alegerilor. În discursul oferit după victorie, Mottley a afirmat că această victorie va permite guvernului ei să “conducă țara mai întâi către siguranță și ulterior către prosperitate”, cât și să pregătească soluții pentru provocările viitoare, precum schimbările climatice.
Muzeele din Olanda au fost deschise sub forma saloanelor de înfrumusețare cu scopul de a protesta împotriva restricțiilor COVID-19 care au blocat integral sectorul cultural din țară, relatează Deutsche Welle. Sălile de concert și numeroase muzee renumite din Olanda au fost deschise în ultimele zile oferind cetățenilor servicii de înfrumusețare sau cursuri de yoga, cu scopul de a protesta împotriva noilor măsuri de relaxare adoptate de guvern ce permit deschiderea magazinelor, saloanelor și sălilor de sport, dar nu și accesul la activități culturale. “Înțelegem decizia guvernului de a deschide sălile, dar ai nevoie și de o sală de sport pentru minte, iar muzeul este un loc în care oamenii veneau constant să găsească puțină profunzime” susține directorul muzeului Van Gogh din Amsterdam, Emilie Gordenker. Aceste proteste au atras rapid atenția ministrului culturii, Gunay Uslu, care a declarat că deși redeschiderea sectorului cultural este printre prioritățile autorităților, viața socială trebuie să revină la normal pas cu pas.
Parlamentul Austriei a adoptat legea vacinării obligatorii împotriva virusului COVID-19, devenind prima țară europeană care solicită ca întreaga populație adultă să se vaccineze, raportează Deutsche Welle. Parlamentul Austriei a trecut legea conform căreia toate persoanele cu vârsta de peste 18 ani vor fi obligate să se vaccineze împotriva virusului COVID-19 începând din luna februarie. Decizia este prima de acest fel din Uniunea Europeană și a fost aprobată în pofida protestelor care continuă să persiste împotriva unor astfel de măsuri atât în țară, cât și în Europa. Partidul Libertății din Austria, condus de lideri de extrema dreaptă, au protestat în timpul dezbaterilor parlamentare, susținând că se impune o formă de totalitarism în țară. Cancelarul Karl Nehammer a declarat că “Vaccinarea este o oportunitate pentru societatea noastră de a obține libertatea, pentru ca virusul să nu ne mai restricționeze viețile.” Pe lângă Austria doar Ecuador, Tajikistan, Turkmenistan, Indonezia și Micronezia au mai adoptat legi similare.
Guvernul Marii Britanii a fost acuzat de intimidare și mituire a parlamentarilor cu scopul de a-l menține pe actualul premier Boris Johnson în funcție, coform Reuters. Ca urmare a scandalului creat în jurul premierului britanic, dupa ce acesta a recunoscut că a încălcat măsurile anti-Covid în primăvara anului 2020, un membru al Partidului Conservator a acuzat administrația Johnson de intimidare și încercare de mituire a politcienilor care au cerut demisia acestuia. Christian Wakeford, un funcționar care s-a retras recent din Partidul Conservator, a susținut aceste acuzații, menționând că guvernul a amenințat retragerea fondurile alocate unei noi școli din circumscripția acestuia dacă nu va susține administrația actuală. Drept răspuns la această acuzație, Boris Johnson a declarat că el “nu a văzut sau auzit vreo dovadă care să susțină aceste afirmații”. Premierul a afirmat, de asemenea, că își va continua activitatea și va conduce Partidul Conservator la următoarele alegeri.
