Material realizat de Robert Olteanu
Oficialii noului guvern polonez au anunțat înlăturarea din funcție a conducătorilor presei de stat, informează The Guardian. Acțiunea face parte dintr-un program mai larg al actualei coaliții de guvernare, conduse de Prim-ministrul Donald Tusk, de înlăturare a influenței a fostului partid PIS care a condus Polonia timp de opt ani. Sub conducerea PIS, presa de stat a fost acuzată de promovarea unei atitudini favorabile partidului aflat la guvernare și de atacuri frecvente împotriva liderilor de opoziție. Astfel, ministrul culturii, Bartłomiej Sienkiewicz, a anunțat posturile vacante pentru poziția de conducător a televiziunii, presei și radioului de stat. În același timp, reprezentanții PIS au organizat un protest spontan și au declarat că acțiunea actualului partid aflat la putere este „un atac vizibil împotriva presei libere”. Profesorul de studii poloneze de la Universitea Cambridge, Stanley Bill, a catalogat reacțiile liderilor PIS drept „ipocrite”.
Reprezentanții comisiei electorale din Serbia au anunțat reorganizarea alegerilor în cadrul 30 de secții de vot, conform DW. Decizia a venit în urma presiunii protestatarilor, dar și a comunității internaționale, care condamnă că alegerile au fost fraudate. Astfel, vor fi reorganizate alegeri pe 30 decembrie 2023, într-un număr de 30 de secții de vot care reprezintă doar 0.38% din totalul de peste 8000 de secții din întreaga țară. Președintele comisiei, Vladimir Dimitrijevic, a declarat că autoritatea comisiei electorale este limitată și oficialii săi nu au capacitatea legală de a reorganiza alegerile. Cu toate acestea, președintele Aleksandar Vucic a revendicat victoria în alegerile parlamentare și locale pentru partidul său, Partidul Progresist Sârb, cu 46% din totalul voturilor. Oficiali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au declarat iregularități precum cumpărarea de voturi și umplerea urnelor de vot.
Oficialii Uniunii Europene (UE) au aprobat acordul pentru migrație, relatează Politico. După negocierile care s-au prelungit pe parcursul nopții, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat acordul istoric care pune capăt disputelor din ultimii ani dintre statele membre. Actualul acord prevede introducerea de reguli mai stricte pentru obținerea azilului în statele din sudul Europei la granițele cu state din afara spațiului UE, incluzând de asemenea și capacități sporite de deportare a solicitanților de azil refuzați. Metsola a adăugat ca pachetul legislativ este un compromis între partidele europene centriste, negând similitudinile cu propunerile liderilor politici de extremă dreaptă. Reprezentanți a peste 50 de ONG-uri au transmis printr-o scrisoare deschisă că noul pact european va permite statelor să aplice detenția arbitrară asupra copiilor, precum și deportarea mai facilă a migranților către „state terțe sigure”.
Jurnalista rusă, Yekaterina Duntsova, și-a anunțat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024 în Rusia, informează Reuters. Duntsova este o exponentă critică a războiului din Ucraina și critică față de actualul regim, cerând în presa occidentală eliberarea prizonierilor politici, printre care și liderul opoziției Alexei Navalny. Fosta jurnalistă de televiziune a depus documentele oficiale pentru candidatură la Comisia Electorală Centrală, însă trebuie să adune un număr de 300.000 de semnături din toată țara pentru a intra de facto în alegeri. Cu toate acestea, actualul președinte Vladimir Putin și-a anunțat și el candidatura în noiembrie 2023, iar specialiștii politici consideră că are toate șansele să câștige un nou mandat. Deși critică față de regim, Duntsova a evitat să folosească cuvântul „război” pentru a descrie conflictul ruso-ucrainean într-un interviu Reuters, numindu-l „operațiune militară specială”.
Oficialii Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU) au aprobat retragerea forțelor de menținere a păcii din Republica Democrată Congo, conform AP News. Ministrul de externe din Congo, Christophe Lutundula, și reprezentantul statului în cadrul ONU au semnat pe 21 noiembrie 2023 acordul care prevede încheierea misiunii ONU aflată în desfășurare de peste două decade. Misiunea ONU avea drept obiectiv protejarea civililor și stabilizarea regiunii din estul Congo, aflată sub ocupația forțelor rebele armate, precum gruparea M23. Oficialii guvernului din Congo și-au motivat alegerea prin „lipsa de rezultate satisfăcătoare” a trupelor ONU. De asemenea, consiliul de securitate a încurajat reprezentanții guvernului din Congo să colaboreze cu Uniunea Africană, grupurile regionale, dar și cu oficialii statului vecin Rwanda care este general cunoscut că susține financiar grupul M23.