Material realizat de Mihai Turcu.
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a efectuat prima sa vizită oficială la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță Deutsche Welle. Obiectivul lui Starmer este de a “reseta” relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, afectate de Brexit, fără a propune reintrarea în Piața Unică sau Uniunea Vamală. El a subliniat importanța colaborării internaționale în fața provocărilor precum războiul și insecuritatea, pledând pentru un parteneriat pragmatic și matur cu UE. Von der Leyen a cerut implementarea deplină a acordurilor existente și a subliniat necesitatea cooperării strânse în domenii precum schimbările climatice și sprijinul pentru Ucraina. De asemenea, ambele părți au condamnat atacurile recente ale Iranului asupra Israelului, cerând o dezescaladare a conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a avut întâlniri și cu liderii Consiliului European și ai Parlamentului European, discutând teme precum securitatea, migrația și comerțul.
A avut loc dezbaterea viceprezidențială dintre republicanul JD Vance și democratul Tim Walz, informează BBC News. Dezbaterea a fost marcată de un ton civilizat și moderat, diferit de dezbaterile prezidențiale anterioare. Cei doi candidați au petrecut mai mult timp atacând partenerii de campanie decât pe ei înșiși. Vance, un vorbitor experimentat, a avut o prestație solidă, punând în evidență ideologia conservatoare într-un mod calm și respectuos. În schimb, Walz a fost mai eficient atunci când a discutat despre avort și revolta de la Capitoliu, deși începutul său a fost ezitant. Dezbaterea a evidențiat diferențele lor de stil: Vance, mai rafinat și concentrat, a criticat politicile democraților, în timp ce Walz a adoptat un ton mai familiar, cu un mesaj axat pe probleme sociale. Deși au avut câteva dezacorduri, în special pe tema alegerilor din 2020 și a imigrației, au existat și momente de consens. Performanța lui Vance l-a pus într-o lumină favorabilă, consolidându-i poziția în cadrul partidului republican.
Armata Iranului a lansat aproape 200 de rachete asupra Israelului, fără a cauza victime majore, potrivit autorităților israeliene, publică Euronews. Majoritatea rachetelor au fost interceptate de apărarea antiaeriană israeliană, asistată de nave ale marinei americane. Atacul a fost revendicat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran, care a susținut că 90% dintre rachete și-au atins țintele, vizând trei baze militare israeliene. Guvernul Iranian a declarat că atacul reprezintă un răspuns la recentele operațiuni militare israeliene din Liban, care au inclus uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah. Deși oficialii iranienia afirmat că atacul s-a încheiat, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a promis represalii severe. Hamas a salutat atacul Iranului ca fiind unul eroic, în timp ce grupuri armate pro-iraniene din Irak au avertizat că vor ataca bazele americane dacă SUA se implică în represalii.
Spania a înregistrat un număr record de 21,8 milioane de vizitatori internaționali în vara anului 2024, reprezentând o creștere de 7,3% față de anul precedent, potrivit Institutului Național de Statistică (INE), anunță The Guardian. Acest aflux a coincis cu proteste anti-turism în mai multe regiuni, precum Barcelona, Málaga și insulele Canare și Baleare, unde localnicii au criticat presiunea pe infrastructură și creșterea prețurilor la chirii cauzată de închirierea locuințelor către turiști. Cele mai multe vizite au fost din Marea Britanie (4,17 milioane), urmate de Franța, Germania și Italia. În primele opt luni ale anului, Spania a primit 64,8 milioane de turiști, iar veniturile din turism au crescut cu 17,6%, ajungând la 86,7 miliarde de euro. Deși ministrul turismului, Jordi Hereu, a lăudat impactul economic pozitiv al turismului, a subliniat necesitatea transformării acestui sector pentru a fi mai sustenabil pe termen lung.
Președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a refuzat să semneze un proiect de lege controversat care restricționează drepturile LGBTQ+, recent aprobat de parlament, suține The Guardian. Legea ar interzice căsătoriile și adopțiile de către cuplurile de același sex și limitează tratamentele de afirmare a identității de gen. De asemenea, proiectul vizează interzicerea evenimentelor Pride și cenzurarea reprezentărilor LGBTQ+ în filme și cărți. Zourabichvili a returnat legea parlamentului, fără a o vetoa. Acest proiect de lege a amplificat tensiunile într-o țară deja polarizată, pe fondul apropiatelor alegeri parlamentare, considerate un test al orientării Georgiei, fie către Vest, fie către Rusia. Activiștii pentru drepturile omului avertizează că legea va crește marginalizarea și violența împotriva comunității LGBTQ+. De asemenea, moartea actriței transgender Kesaria Abramidze a fost legată de această creștere a violenței, reflectând o schimbare dură a poziției guvernului față de drepturile LGBTQ+.