Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Marco Percă
Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a anunțat inaugurarea primei căi ferate de mare viteză din țară, finanțată de către autoritățile chineze prin proiectul Noul Drum al Mătăsii, conform BBC. Inaugurarea liniei, care leagă capitala Jakarta de centrul economic Bandung, va duce la îmbunătățirea productivității economice și la micșorarea amprentei de carbon, potrivit oficialilor statului insular. Cu toate acestea, criticii proiectului au atras atenția la faptul că linia ferată va avea un impact asupra finanțelor publice ale Indoneziei, care au fost deja afectate de către pandemia de COVID-19. Proiectul Noul Drum al Mătăsii este o strategie de dezvoltare a infrastructurii globale lansată în 2013 de către președintele Chinei, Xi Jinping. De-a lungul anilor au existat numeroase îngrijorări cu privire la crearea prin intermediul acestuia a unei capcane a datoriilor, care este exploatată ulterior de către autoritățile statului asiatic.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene s-au întâlnit în Kyiv, în contextul omiterii sprijinului ucrainean dintr-un acord bugetar din Congresul Statelor Unite, anunță BBC. În cadrul reuniunii, care a avut loc pentru prima oară în afara blocului comunitar, la Kiev, ministrul de externe al Franței, Catherine Colonna, a reiterat sprijinul pe termen lung pentru autoritățile acestui stat în lupta împotriva Rusiei. De asemenea, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a descris conflictul în curs din Ucraina ca o “criză existențială” pentru Europa și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea SUA și UE. UE a alocat deja peste 70 de miliarde de euro pentru asistență militară și civilă pentru Ucraina, dar absența sprijinului american a ridicat îngrijorări cu privire la susținerea continuă. Miniștrii de externe europeni au reiterat sprijinul pentru Ucraina și au avertizat Rusia să nu se bazeze pe o presupusă slăbiciune a sprijinului european. Cu toate acestea, există semne că unitatea UE în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina ar putea fi afectată de dezvoltările politice interne în statele membre, cum ar fi rezultatul alegerilor parlamentare din Slovacia și opoziția din Polonia față de sprijinul pentru Ucraina.
A început votul anticipat în Australia în cadrul referendumului privind crearea unei instituții care să consilieze parlamentul în privința aspectelor care afectează populația indigenă, informează Al Jazeera. Scrutinul este programat să aibă loc pe 14 octombrie, votul fiind obligatoriu. Susținătorii referendumului au argumentat că prin modificarea constituției va fi recunoscut locul special al populației indigene în istoria Australiei și că aceștia vor putea participa la elaborarea politicilor guvernamentale. Cu toate acestea, oponenții scrutinului au atras atenția cu privire la divizarea australienilor pe criterii rasiale fără reducerea inechităților severe cu care se confruntă indigenii.
Premierul din Kosovo, Albin Kurti, a acuzat statul sărb de desfășurarea unui atac terorist și de plănuirea anexării nordului Kosovo, conform Euronews. Șeful guvernului de la Priștina a lansat afirmația într-o discurs cu privire la atacul care a avut loc pe 24 septembrie, în urma căruia un polițist albanez și-a pierdut viața, și care a fost urmat de o luptă între trupele speciale și o unitate paramilitară puternic înarmată a sârbilor kosovari. Potrivit acestuia, evenimentul a făcut parte dintr-un plan mai mare prin care s-a urmărit anexarea unei porțiuni din Kosovo „printr-un atac coordonat“. Serbia nu a recunoscut declarația de independență a fostei sale provincii, iar tensiunile dintre cele două părți continuă să fie ridicate. Cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo resping autoritatea guvernului de la Priștina, fiind susținuți de către autoritățile de la Belgrad.
Consiliul de Securitate ONU a aprobat o misiune de securitate străină ce se va desfășura în Haiti, pe fondul criminalității în ascensiune, relatează Reuters. Misiunea Multinațională de Sprijin pentru Securitate (MSS) a primit aprobarea de a “lua toate măsurile necesare”, inclusiv utilizarea forței pentru a restabili securitatea. China și Rusia s-au abținut de la vot, dar majoritatea statelor membre au susținut această mișcare, deși cu precauții în ceea ce privește folosirea forței. SUA au promis să ofere sprijin logistic și financiar pentru MSS, cu o contribuție de 100 de milioane de dolari, dar nu vor trimite trupe în Haiti. Această mișcare vine pe fondul unui climat de creștere a violenței și instabilității în Haiti, care a rămas fără reprezentanți aleși din ianuarie 2022. Misiunea ONU anterioară din Haiti s-a încheiat în 2019, iar populația haitiană este reticentă față de o prezență militară străină din cauza istoricului controversat, inclusiv epidemia de holeră cauzată de trupele ONU.
