Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca Teodora și Robert Baranov
Vladimir Putin a aprobat retragerea ratificării tratatului de interzicere a testelor nucleare, conform Deutsche Welle. Vladimir Putin a aprobat o lege care prevede revocarea ratificării de către Rusia a Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare. Această măsură a trecut de ambele camere ale Parlamentului. Moscova și-a justificat decizia pe motiv că nici Statele Unite ale Americii nu au ratificat tratatul. Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat faptul că Rusia și Ucraina s-ar afla într-un „impas”, susținând faptul că Rusia își atinge obiectivele în invazie.
A fost anunțată organizarea anticipată a alegerilor în Serbia, în timp ce președintele cere ca țara să fie „unită”, conform Al Jazeera. Președintele Aleksandr Vucic a anunțat că alegerile vor avea loc în decembrie, pe fondul creșterii presiunii politice din partea criticilor interni și a Uniunii Europene. Șeful de stat a anunțat organizarea alegerilor în urma dizolvării Parlamentului. Alegerile legislative și locale vor avea loc la mai puțin de doi ani distanță de la victoria Partidului Progresist Sârb la urne. Vucic, care se află la al doilea mandat, se confruntă cu un val de critici din partea opoziției politice și a publicului larg cu privire la conflictul armat ce a avut loc în mai și în care au fost ucise 18 persoane. Președintele și partidul său au fost de asemenea acuzați de protestatari că promovează o cultură a violenței în timp ce reprimă libertatea electorală și pe cea a presei.
Statul mexican a anunțat un plan de redresare în valoare de 3,4 miliarde de dolari pentru reconstruirea orașului Acapulco, conform NBC News. Planul va include scutiri fiscale și asistență financiară pentru familiile afectate, președintele López Obrador anunțând că guvernul va cheltui mai mult dacă va fi necesar. Uraganul Otis a lovit orașul Acapulco, devastând infrastructura locală și întrerupând comunicațiile. Investiția totală necesară pentru planul de redresare a fost estimată la aproximativ 61,3 miliarde de pesos, conform Ministrului de Finanțe, Rogelio Ramirez de la O, planul va include plăți de asistență socială și articole de necesitate casnică pentru familiile aflate în dificultate.
Atacul Boko Haram asupra unul sat din regiunea Yobe a Nigeriei a rezultat în moartea a mai multe persoane, conform France 24. Extremiștii din zona de nord-est a Nigeriei au ucis cel puțin 37 de săteni, în două atacuri diferite, vizând districtul Geidam din statul Yobe. Acesta a fost primul atac din zonă în mai bine de un an. Gruparea extremistă islamică Boko Haram a pornit o revoltă în 2009 în regiunea de nord-est a Nigeriei, în încercarea de a stabili propria interpretare a legii islamice în regiune. Guvernul statului Yobe a convocat o ședință urgentă de securitate cu privire la atacuri, sugerând că extremiștii ar fi intrat în regiune din statul vecin, Borno. Abdulsalam Dahiru, consilier de securitate în cadrul guvernului, a transmis faptul că agențiile de securitate au poziționat mai mulți ofițeri de securitate în zonă și că studiază raportul privind infiltrarea, ca parte a efortului de a evita viitoare amenințări.
Ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a comunicat faptul că rămâne optimist cu privire la șansele ca Ucraina să fie integrată în Uniunea Europeană, conform Euronews. În timpul unei conferințe la Berlin, oficialul a transmis faptul că cererea de aderare a statului la Uniunea Europeană nu ar trebui să fie oprită de reformele din cadrul blocului european. Acesta a declarat faptul că rămâne optimist cu privire la deschiderea negocierilor referitoare la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Executivul european are termen până pe 8 noiembrie să publice raportul cu privire la progresul efectuat de către Ucraina, Moldova și Georgia, pentru ca astfel să fie luată decizia începerii unor negocieri pre-aderare. Ca gest simbolic, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat. Pentru a trece la următoarea etapă, și anume negocierile de aderare, Comisia Europeană a definit șapte repere pentru Kiev, printre care se numără lupta împotriva corupției și reforma judiciară.
Democrațiile din întreaga lume au suferit declinuri puternice în ultimii cinci ani, conform unor noi rapoarte publicate, relatează Deutsche Welle. Oficialii Institutului Internațional pentru Asistență Democratică și Electorală (IDEA), au transmis în cadrul raportului anual al acestora că 85 din cele 173 de țări analizate „au prezentat scăderi în cel puțin un indicator cheie de performanță democratică, în ultimii cinci ani”. Chiar dacă Europa rămâne regiunea cu cele mai bune rezultate privind democrația, în ultima perioadă, democrații împământenite precum Austria, Ungaria, Olanda, Polonia, Portugalia și Marea Britanie s-au deteriorat, în timp ce state precum Azerbaijan, Belarus, Rusia și Turcia s-au plasat cu mult sub media europeană. Secretarul General al IDEA a transmis că „pe scurt, democrația este in pericol, stagnând în cel mai bun caz și deteriorându-se în multe locuri.” Printre principalele posibile cauze ale acestor decăderi ale democraților globale se numără pandemia de COVID-19, criza costurilor de trai, problemele climatice și invazia Ucrainei de către Rusia.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a cerut o „pauză” a conflictului din Israel, transmite BBC. În timpul unui discurs pentru campania prezidențială din Minneapolis, susținut de Biden, un spectator i-a solicitat acestuia să ceară un armistițiu între guvernul Israelului și gruparea Hamas. Președintele SUA a răspuns acestui îndemn declarând: „că ar fi nevoie de o pauză” și susținând că aceasta încetare a luptelor ar putea ajuta la eliberarea ostaticilor. Chiar dacă Organizația Națiunilor Unite (ONU) a cerut un armistițiu pentru a ușura situația umanitară gravă din Fâșia Gaza, oficialii din SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană s-au opus, susținând că o astfel de măsură ar favoriza gruparea Hamas. Conform estimărilor făcute de Ministrul Sănătății din Gaza, până la momentul actual cel puțin 9000 de persoane au fost ucise în bombardamentele Israelului.
Libertatea presei a scăzut drastic în India, conform France 24. Odată cu venirea în funcție a actualului prim-ministru, Narendra Mondi, India a scăzut în clasamentul global de libertatea a presei „Reporteri fără Graniță”, aflându-se, la momentul actual, pe o poziție inferioară Afganistanului. Statul din Asia s-a confruntat în trecut cu deținerea majorității trusturilor de presă de către câteva persoane înstărite, grupări de tip mafiot cu influență semnificativă în regiune, precum și cu acuzații constante de corupție împotriva clasei politice. Odată cu venirea la putere a naționaliștilor hindi, jurnalismul liber a căpătat noi amenințări. Aceștia atacă prin intermediul agenților de stat trusturile media cu raiduri de audiere financiară, rapoarte ale poliției și acuzații de terorism împotriva jurnaliștilor, ce duc de multe ori la încarcerarea acestora.
Cercetătorii din domeniul meteorologiei au estimat că secetele rapide ar putea deveni mai comune în viitor, conform The Guardian. Profesoara de la Universitatea din Reading, Emili Black, a folosit date meteorologice și modele climatice pentru a determina condițiile care duc la secetele rapide și cum pot schimbările climatice să influențeze frecvența acestora. Descoperirile acesteia sugerează că secetele rapide sunt cauzate de niveluri anormal de mici ale umidității și ploilor. În mod surprinzător, cercetările acesteia sugerează că secetele rapide nu sunt cauzate de canicule, dar că acestea ar putea cauza mai degrabă canicule. În plus, lucrarea Emiliei Black sugerează că frecvența secetelor rapide va crește considerabil în viitor din cauza creșterilor de temperatură de la nivel global, urmând să afecteze în special Europa, SUA, estul Braziliei și sudul Africii.
