Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 2 iunie în lume – Uniunea Europeană și Iranul promit o abordare consensuală în legătură cu Acordul Nuclear, Comisia Europeană a anunțat că va reglementa politicile Spațiului Schengen, iar Curtea Generală a Uniunii Europene a blocat posibilitatea de a ridica imunitatea eurodeputaților separatiști din Catalonia

A fost 2 iunie în lume – Uniunea Europeană și Iranul promit o abordare consensuală în legătură cu Acordul Nuclear, Comisia Europeană a anunțat că va reglementa politicile Spațiului Schengen, iar Curtea Generală a Uniunii Europene a blocat posibilitatea de a ridica imunitatea eurodeputaților separatiști din Catalonia

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Ana Miruna Toma

Reprezentantul Uniunii Europene care coordonează discuțiile privind Acordul Nuclear cu Iranul a declarat că este de părere că se va ajunge la un consens  la următoarea sesiune de negocieri, relatează Reuters. ,,Sunt sigur că la următoarea sesiune de discuții vom ajunge la un acord”, a declarat Enrique Mora, coordonatorul discuțiilor. Cu toate acestea, diplomați din Germania, Franța și Marea Britanie și-au exprimat rezervările, afirmând că urmează să fie discutate cele mai importante aspecte ale acordului. ,,Continuăm să înregistrăm progrese, iar elemente importante ale noului acord au fost deja decise. Cu toate acestea, cele mai importante decizii urmează să fie luate în următoarea sesiune. Am mers pe principiul că nimic nu este decis până nu ne punem de acord cu privire la întreg programul”, au afirmat diplomații europeni, cunoscuți drept E3. 

Comisia Europeană a anunțat că își dorește să reglementeze una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene, Spațiul Schengen, conform Euronews. Înființat în 1995, acesta cuprinde peste 400 de milioane de cetățeni cărora li se permite să treacă frontierele fără a fi supuși controalelor. Acesta include 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și țări ca Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și mai multe micro-state. Peste 3,5 milioane de oameni tranzitează granițele statelor membre ale Spațiului Schengen în fiecare zi. Integritatea Schengen a fost însă grav afectată de două crize recente: fluxul de migranți și refugiați din 2015 și pandemia COVID-19. Ambele fenomene au determinat mai multe țări din UE să reintroducă anumite tipuri de control la trecerea frontierei. Cu scopul de a pregăti spațiul Schengen pentru era post-COVID și de a-l face „mai puternic și mai rezistent”, Comisia a dezvăluit o nouă strategie axată pe reglementarea a trei piloni principali: frontierele externe, măsurile interne și guvernanța. Planul vine pe măsură ce economiile europene se redeschid după ridicarea restricțiilor menite să stopeze răspândirea coronavirusului, iar călătoriile transfrontaliere se normalizează treptat. În timpul prezentării strategiei, Comisia și-a exprimat din nou sprijinul în favoarea cererilor de aderare ale Bulgariei, României și Croației la Schengen.

Curtea Generală a Uniunii Europene a blocat o inițiativă a Parlamentului European de a ridica imunitatea eurodeputaților separatiști din Catalonia, conform Politico. Parlamentul European a votat în luna martie pentru a anula imunitatea celor trei eurodeputați separatiști implicați în organizarea referendumului ilegal din 2017, care sunt acuzați de răzvrătire în Spania. Cei trei europarlamentari, fostul lider regional Carles Puigdemont, fostul lider regional al sănătății, Antoni Comín, precum și fosta lideră regională a educației, Clara Ponsatí au apelat la ajutorul Curții Generale deoarece consideră că Parlamentul European nu le-a garantat respectarea drepturilor de a reprezenta cetățenii europeni. Aceștia au afirmat că există un risc real și iminent de a fi trimiși la închisoare din cauza deciziei Parlamentului, ceea ce i-ar împiedica din a reprezenta cetățenii europeni din funcția în care au fost aleși. În urma deciziei provizorii, Carles Puigdemont a postat pe Twitter o fotografie cu cei trei europarlamentari, cu hashtag-ul #NoSurrender (Nu ne predăm). 

Franța și Germania au demarat o serie de acțiuni menite să clarifice situația creată în urma apariției unui raport care susține că una dintre agențiile de informații din Danemarca a ajutat Statele Unite să spioneze mai mulți oficiali europeni, printre care se numără și cancelarul german Angela Merkel, a declarat luni președintele francez Emmanuel Macron, informează publicația CNN. Conform afirmațiilor președintelui Macron din timpul unei declarații adresate presei în cadrul unui summit virtual franco-german, dacă informațiile sunt adevărate, aceste practici sunt inacceptabile între aliați și chiar revoltătoare între aliații și partenerii europeni. Acuzațiile conform cărora Agenția Națională de Securitate Națională (NSA) a interceptat telefonul mobil al Angelei Merkel au apărut încă din 2013, după ce fostul contractor al NSA, Edward Snowden, a împărtășit documente incriminatorii cu publicația The Guardian, în care se dovedea că un oficial american a predat agenției de informații circa 200 de numere de telefon, inclusiv pe cele ale liderilor mondiali, pentru ca acestea să fie monitorizate. 

Parlamentarii din opoziția israeliană afirmă că se pregătesc pentru votul de învestire a noului guvern care l-ar înlătura pe Netanyahu din funcția de prim-ministru după 12 ani la conducere, conform The Washington Post. O coaliție formată din partide de opoziție cu orientări ideologice distincte l-a anunțat pe președintele israelian Reuven Rivlin că va organiza un vot de învestire în parlament, în maximul 12 zile. În acest context, fostul ministru al apărării naționale, Naftali Bennett, l-ar înlocui pe fostul său mentor pe o durată de doi ani, urmând ca liderul centrist al opoziției israeliene,  Yair Lapid, să preia mandatul de prim-ministru pentru un alt termen de doi ani. Bennet și Lapid erau pe cale să ajungă la un acord pentru formarea majorității guvernamentale înainte de intensificarea ofensivelor dintre Israel și Hamas de luna trecută, iar tergiversarea discuțiilor a fost percepută drept o oportunitate pentru  Netanyahu de a-și păstra funcția de lider al guvernului. Cu toate acestea, după încheierea armistițiului, discuțiile dintre cei doi lideri ai opoziției s-au materializat. Noua coaliție cuprinde partide cu orientări foarte diferite, de la formațiuni religioase care susțin așezările israeliene din Cisiordania, până la cele seculare care luptă pentru un stat palestinian independent. Cu toate acestea, ele sunt unite de orientarea comună anti-Netanyahu, fiind convinse că prim-ministrul trebuie să plece din fruntea guvernului.

Uniunea Europeană a amânat plasarea Regatului Unit pe lista țărilor din care sunt aprobate călătoriile neesențiale către blocul european, ca urmare a îngrijorărilor generate de creșterea cazurilor de infectare cu tulpina indiană, relatează The Guardian. De exemplu, Japonia, care se află într-o stare de urgență extinsă, perioadă în care a existat o reducere susținută a numărului de noi infecții, a fost adăugată pe lista țărilor din care astfel de călătorii sunt permise. Țara urmează să găzduiască Jocurile Olimpice pe 23 iulie. Decizia fost luată în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor la Bruxelles, miercuri. Mai multe surse diplomatice au declarat că statutul Regatului Unit va fi examinat din nou pe 14 iunie. Nivelul numărului de infectări din Marea Britanie îndeplinește pragul pentru a intra pe listă, dar îngrijorările legate de posibila creștere a infecțiilor cu noua tulpină extrem de transmisibilă, i-a determinat pe ambasadorii UE să fie precauți.

Mii de etiopieni au protestat împotriva ,,intervențiilor străine” în capitala Addis Ababa, pe fondul reînnoirii sancțiunilor economice din partea SUA, conform Deutsche Welle. Protestatarii, în mare parte tineri etiopieni, au folosit bannere cu inscripții precum ,,Niciodată nu vom ceda în fața Americii” și ,,De noi depinde suveranitatea Etiopiei”. Mai mult, protestatarii au afișat bannere cu chipul liderilor autocrați precum Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdoğan și Xi Jinping. Worku Yakub, profesor de antropologie socială la Universitatea Wachemo din sud-estul Etiopiei, a afirmat că aceste elogii la adresa liderilor autocrați nu trebuie generalizate, nefiind specifice întregii populații etiopiene. Sancțiunile americane vin pe fondul încălcărilor în masă ale drepturile omului în regiunea Tigray a Etiopiei, unde guvernul condus de Abiy Ahmed a beneficiat de susținerea armatei eritreene. 

O nouă linie de producție pentru vaccinul companiei farmaceutice Moderna va fi disponibilă în Olanda, informează publicația Euronews. Medicul elvețian Lonza a inițiat deschiderea unei noi linii de de producție a vaccinului Moderna în Olanda, pentru a crește ritmul de producere a milioane de doze de vaccin. Noua linie de producție va fi stabilită la sediul Lonza din Geleen, sudul Olandei, și va fi operațională până la sfârșitul anului. Această linie va permite furnizarea a încă 300 de milioane de doze de vaccin Moderna de tip booster pentru noile variante, dacă acesta va fi autorizat. 

Reprezentanții Poliției Cehe au solicitat ca Premierul Andrej Babis să fie acuzat de fraudă, în cadrul unei investigații ce privește folosirea improprie a subvențiilor europene, conform CNN.  Investigația a fost denumită ,,Cuibul Berzei’’ după complexul care se află în centrul scandalului de corupție și care implică subvenții europene. Complexul, alcătuit atât din ferme, cât și din săli de conferință și  de sport, a primit, între 2007 și 2013, subvenții europene dedicate întreprinderilor mici și mijlocii, conform conducerii acestuia, compania IMOBA, parte din imperiul agricol al premierului Babis. Investigația se concentrează pe structurile de conducere a complexului și încearcă să afle dacă acesta a fost cu adevărat eligibil pentru primirea subvențiilor. 

Poliția nigeriană încerca să urmărească traseul răpitorilor celor 200 de elevi nigerieni, care au fost capturați duminică într-un raid asupra unei școli islamice din nordul nordului statului Niger, relatează publicația Reuters.  Un avion militar supraveghează întreaga zonă din zbor pentru a încerca să repereze acțiunile răpitorilor. Aceste demersuri au loc după ce duminică după-amiază, un grup de indivizi înarmați au atacat orașul Tegina. O persoană a fost împușcată în timpul atacului și o a doua persoană a fost grav rănită. Autoritățile locale au stabilit numărul de elevi răpiți la aproximativ 200. Guvernatorul în funcție, Ahmed Mohammed Ketso, a declarat reporterilor că autoritățile sunt pe urmele răpitorilor și că se fac eforturi pentru a-i identifica. Peste 700 de elevi ți studenți au fost răpiți pentru răscumpărare din decembrie și până în prezent, de către grupuri armate care au organizat mai multe raiduri în rândul școlilor și universităților din nordul Nigeriei. Guvernul neagă plata răscumpărărilor, dar speculațiile continuă să afirme acest aspect.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …