Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina Mitran și Ionela Păpurică
- Președintele filipinez, Rodrigo Duterte a declarat că problema drogurilor a devenit o amenințare la adresa securității naționale și că intenționează să emită un ordin oficial prin care armata să poată contribui la campania sa, relatează Al Jazeera. Duterte a declarat joi că nu intenționează să implementeze legea marțială, dar că războiul său controversat împotriva drogurilor va continua. Duterte a făcut declarația după ce ministerul apărării filipinez i-a cerut miercuri să facă apel la armată pentru ajutor împotriva criminalilor și ofițerilor de poliție corupți. Poliția filipineză, principalul aplicator al legilor din țară, a declarat anterior că va suspenda campania anti-drog și își va ”curăța” rândurile, după ce a fost dezvăluit faptul că unii dintre ofițerii săi efectuau operațiuni de răpiri pentru răscumpărare folosind războiul drogurilor ca acoperire. Miercuri Amnesty Internațional Filipine a raportat că ofițerii de poliție au fost plătiți de către guvern pentru a ucide suspecții traficanți de droguri. ”Acesta nu este un război împotriva drogurilor, ci un război împotriva celor săraci. De multe ori bazându-se pe dovezi insuficiente, persoane acuzate de utilizarea sau vânzarea de medicamente sunt ucise pentru bani într-o economie de crimă,” a declarat Hassan Tirana, directorul Amnesty Internațional. Investigația Amnesty Internațional, a documentat cel puțin 33 de cazuri care implică uciderea a 59 de persoane. În discursul sau joi, Duterte a fost de neclintit, spunând că politică sa se bucură de susținerea președintelui SUA.
- Negociatorii ruși cer ”autonomie culturală” pentru etnicii kurzi sirieni într-un proiect al unei noi constituții pentru țara sfâșiată de război, relatează Washington Post. Limbajul ar putea pune în pericol alianța fragilă pe care Rusia o are cu Turcia, deoarece Ankara continuă să considere facțiuni ale forțelor paramilitare kurde din țară drept grupări teroriste. Proiectul documentului, de asemenea, întărește și centralizează controlul ”unit, inviolabil și indivizibil” al statului sub regimul președintelui Bashar Assad, scoțând în afara legii ”organizarea de activități militare sau paramilitare în afară autorității de stat.” Diplomații ruși, împreună cu reprezentanții turci și iranieni, au prezentat noul proiect de constituție în cursul ultimei runde de negocieri de pace de la Astana, Kazahstan. Diplomații ruși și iranieni au colaborat cu reprezentanți ai regimului Assad și lideri ai rebelilor moderați pentru a pune capăt războiului civil care a devastat Siria în ultimii șase ani. Parlamentarul turc Ahmet Berat Conkar a declarat joi că proiectul de constituție a reprezentat un reper important în atingerea unui acord de pace viabilă în Siria.
- Guvernul de la Kiev a provocat cele mai recente escaladări ale violenței în estul Ucrainei, deoarece ”are nevoie de bani de la partenerii săi occidentali, iar finanțarea este mai ușor de realizat atunci când o națiune pretinde a fi o victima”, a declarat Vladimir Putin, relatează Russia Today. Liderul rus a făcut aceste comentarii în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu premierul Ungariei Viktor Orban, la Budapesta. Putin a remarcat că după susținerea unui anumit candidat la alegerile prezidențiale din SUA – făcând aparent aluzie la Hillary Clinton – guvernul ucrainean încearcă acum să stabilească legături mai strânse cu nouă administrație a președintelui Donald Trump. Liderul rus a afirmat și că Ucraina se confruntă cu o creștere a opoziției față de politicile sale și încearcă să distragă atenția de la acest lucru. ”Opoziția ucraineană a fost mai activă pe fondul eșecurilor din domeniul economic și al politicii sociale,” a spus Putin. El a menționat că elita conducătoare de la Kiev încearcă acum să reducă la tăcere opoziția și să ”mobilizeze” oamenii din jurul guvernului, ceea ce este mai ușor de realizat ”pe fondul unei reînnoiri a unor conflicte.” Kiev a ”provocat” cele mai recente tensiuni în estul Ucrainei și caută o scuză să nu urmeze acordurile de pace de la Minsk, a susținut președintele rus. Kievul și forțele anti-guvernamentale s-au acuzat reciproc de a provoca noi tensiuni militare în ultimele zile.
- Prim-ministrul României a declarat că guvernul va păstra decretul ce decriminalizează o serie de infracțiuni de corupție, sfidând cele mai mari proteste din țără de la sfârșitul comunismului până în prezent, relatează Al Jazeera. ”Am luat o decizie în guvern și nu o să renunțăm la ea,” a declarat Sorin Grindeanu joi. Remarcile premierului au venit după ce ministrul de afaceri și comerț al țării, Florin Jianu a demisionat în urma adoptării decretului, spunând despre demisia sa că este o decizie etică. ”Nu pentru onestitatea mea profesională, conștiința mea este curată în această privința, ci pentru copilul meu,” a scris el pe Facebook. ”Mai mult de 250.000 de persoane au protestat miercuri în România, în a doua zi de marșuri, majoritatea luând cu asalt străzile Bucureștiului pentru a deplânge decretul. Recentul decret a fost adoptat de cabinet târziu marți seară, la o luna de când guvernul Grindeanu condus de social-democrați a ajuns la putere. Grindeanu nu arată semne că va renunța la decret, trimițând o scrisoare miercuri președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prin care explica de ce cabinetul său a ales să adopte decretul și un proiect de lege care acordă grațiere pentru mai multe infracțiuni. Guvernul a susținut că decretul a fost destinat să ușureze suprapopularea închisorilor. Juncker a declarat miercuri că urmărește evoluția evenimentelor cu ”mare îngrijorare,” avertizând că lupta împotriva corupției în România ”trebuie să fie avansată, nu anulată.” Șase state occidentale, inclusiv Germania și Statele Unite au criticat decizia guvernul.
- Președintele SUA Donald Trump a anunțat că va ”distruge total” o regulă adoptată în urmă cu 60 ani, care blochează grupurile religioase scutite de impozit de la avizarea sau respingerea candidaților politici, relatează The Independent. Amendament Johnson a fost introdus de către senatorul Lyndon B Johnson. Acesta amenință bisericile și alte instituții religioase cu pierderea statutului de scutire de taxe. La Micul Dejun al Rugăciunii Naționale din Washington DC organizat joi Trump a spus: ”Voi distruge în totalitate amendamentul Johnson și voi permite reprezentanților noștri religioși să vorbească liber și fără teamă de pedeapsa, voi face asta.” Trump a adăugat: ”Libertatea religioasă este un drept sacru, dar este, de asemenea, un drept sub amenințarea peste tot în jurul nostru, iar lumea este sub amenințare serioasă, gravă în atât de multe moduri diferite.” Într-o aparentă referire la ISIS, președintele american a declarat: ”Am văzut violență de neimaginat realizată în numele religiei. Acte de sacrificare nesăbuite realizate împotriva minorităților religioase.” Declarația a venit ca un proiect aparent provenit dintr-un ordin executiv care stabilește modul în care convingerile religioase specifice care reflectă percepțiile sociale creștine conservatoare ar putea consacra politica executivului. Proiectul de lege urmărește să protejeze statutul scutit de impozit al organizațiilor care expun aceste convingeri.
- Guvernul mexican a declarat că Donald Trump nu a amenințat Mexicul cu trimiterea trupelor americane, dacă nu se vor stopa problemele cauzate de ”oamenii răi,” informează The Independent. Președintele Enrique Peña Nieto a negat faptul că Trump în timpul conversației telefonice ar fi amenințat într-un anumit mod cu o invadare militară americană în teritoriul din sud, dacă omologul său mexican nu va lua măsurile necesare pentru a stopa problemele existente. Cei doi lideri au emis o declarație comună afirmând că au luat în considerare necesitatea de a lucra împreună pentru a opri cartelurile de droguri, traficul de droguri și de arme ilegale și a vânzărilor de arme. Tensiunile dintre SUA și Mexic, aliați foarte vechi, au sporit de la inaugurarea domnului Trump.
- Teheranul a anunțat că nu va ceda în fața amenințărilor inutile împotriva testului anti-rachetă, din partea unei persoane lipsite de experiență, Donald Trump, informează Aljazeera. Bahram Ghasemi, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian, a declarat că pretențiile americane sunt nefondate, repetitive și provocatoare, statul american în loc să mulțumească Iranului că luptă împotriva terorismului, acesta ajută teroriștii prin pretențiile lipsite de temei. Un consilier superior al liderului suprem, Ayatollahul Ali Khamenei a declarat că Iranul nu va ceda în fața amenințărilor americane de la ”o persoană fără experiență.” Trump, când a anunțat Iranul cu privire la testul anti-rachetă s-a referit la acordul nuclear între Teheran și puterile mondiale, care a intrat în vigoare în ianuarie 2016, abordând ridicarea sancțiunilor internaționale în schimbul unor borduri cu privire la programul atomic al Iranului.
- Temerile cresc în Australia în ceea ce privește cea mai importantă alianță a țării, mai ales după izbucnirea lui Donald Trump față de înțelegerea realizată între Malcolm Turnbull și Barack Obama, informează The Telegraph. Trump consideră că administrația Obama a fost de acord să accepte mii de imigranți ilegali din Australia, acesta promițând că va studia foarte atent această înțelegere. Apelul telefonic dintre cei doi lideri a dominat primele pagină ale publicațiilor din Australia, existând posibilitatea unei reevaluări a principalei alianțe de securitate, între SUA și Australia, alianță care a stat la baza securității australiene după cel de-al Doilea Război Mondial. Trump s-a înfuriat că Turnbull a insistat ca SUA să respecte o înțelegere făcută de Obama, ce viza ca 1.250 imigranți ținuți în centrele de detenție aflate pe coastă, să fie primiți pe teritoriul american.
- Procurorii din Franța și-au extins ancheta în ceea ce privește afacerile financiare ale candidatului prezidențial de centru-dreapta, Francois Fillon, informează BBC. Scandalul s-a extins și asupra soției sale acuzată că a plătit sume mari de bani pe parcursul a mai multor ani pentru niște locuri de muncă false. Fillon a argumentat că soția sa a fost angajată în mod legitim ca adjunctul său parlamentar, expunându-se dovezi ale muncii sale din respectiva perioadă. Ancheta vizează și pe cei doi copii ai săi, Marie și Charles Fillon, care au fost plătiți cu o sumă mai mare de 80.000 euro, în perioada când tatăl lor a fost senator între 2005 și 2007. Fillon a declarat că aceștia au fost plătiți ca avocați, pentru sarcini specifice, deși niciunul dintre ei nu a fost calificat ca avocat la momentul respectiv.
- Guvernul britanic a stabilit în mod oficial detaliile în ceea ce privește strategia sa pentru plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, informează CNN. Carta Albă a fost votată de parlamentari cu o majoritate covârșitoare, propunându-se un proiect de lege care odată finalizat va da o mai mare autoritate de invocare a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, în ceea ce privește părăsirea Uniunii Europene de către un stat membru. Printre propunerile prezente în cadrul Cartei Albe, se regăsește posibilitatea păstrării unor parteneriate strategice cu UE, Marea Britanie dorind menținerea unor elemente ale zonei de liber schimb. Se discută și despre statutul celor 2,8 milioane de cetățeni ai UE care locuiesc în Marea Britanie.
