Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Loredana Florescu și Ilinca Bîrcă
Cancelarul în funcție al Germaniei, Angela Merkel, a anunțat că vaccinarea ar putea deveni obligatorie din februarie, conform The Guardian. Merkel, împreună cu succesorul ei, Olaf Scholz, s-au întâlnit joi cu cei 16 lideri ai landurilor Germaniei pentru discuții de urgență privind măsurile mai dure pentru a stopa explozia cazurilor de COVID-19. Angela Merkel a declarat că situația este „foarte gravă” și că este necesar un „act de solidaritate națională”.Cancelarul a spus că parlamentul Germaniei va vota mai întâi asupra mandatului propus de vaccin, consiliul de etică al țării urmând să emită îndrumări oficiale până la sfârșitul anului, iar legea, dacă va fi adoptată, va intra în vigoare din luna februarie. Chiar dacă guvernul actual a exclus anterior vaccinarea obligatorie, măsura a câștigat între timp un sprijin politic larg. În ceea ce mass-media germană a numit „o blocare a celor nevaccinați”, Merkel a anunțat, de asemenea, o interdicție generală a celor care nu au fost vaccinați sau recuperați după boală să intre în baruri, restaurante, teatre, cinematografe și alte facilități de agrement.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Europa ar putea reveni la ceea ce el a numit „coșmarul confruntării militare”, relatează BBC. La o conferința a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) ce a avut loc în Suedia, domnul Lavrov a prezentat ideea unui nou pact european de securitate pentru a încerca să împiedice NATO extinderea spre est. Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a avertizat cu privire la „consecințele grave” care ar putea urma în cazul în care guvernul Rusiei va demara un conflict împotriva Ucrainei. Întâlnirea a avut loc în timp ce armata Rusiei continuă exercițiile militare în apropierea graniței cu Ucraina. Potrivit guvernului Ucrainei, liderii din Rusia au adunat la granițe peste 90.000 de soldați. Liderii din Moscova au negat pregătirea unui atac asupra Ucrainei și acuză conducerea din Kiev de adunarea propriei sale armate la graniță.
Compania-mamă a Facebook, Meta, a acuzat KGB-ul din Belarus de crearea a zeci de conturi false pe rețelele de socializare cu persoane care pretindeau că sunt jurnalişti și activiști cu scopul de a declanșa o criză a migranților la granița dintre Belarus și Polonia, anunță Al Jazeera. Un raport publicat de Meta a dezvăluit decizia companiei de a elimina patru conturi de pe Instagram, 41 de conturi și 5 grupuri de pe Facebook pentru încălcarea politicii platformelor privind „comportamentul coordonat neautentic”. Profilurile false au fost folosite pentru a critica comportamentul autorităților poloneze, inclusiv pentru a răspândi acuzații conform cărora polițiștii de frontieră polonezi au folosit forța și intimidarea împotriva migranților și refugiaților.
Organismul de supraveghere al piețelor bursiere din Marea Britanie a anunțat că va introduce noi reguli vineri pentru a stimula rolul Londrei ca centru global pentru companiile listate, conform Reuters. Această decizie a fost luată pentru a ajunge la nivelul pieței bursiere din New York și pentru a face față concurenței crescute din partea Uniunii Europene după Brexit. Regulile revizuite de listare, care au fost supuse consultării publice la începutul acestui an, vor permite o formă precisă de restructurare a acțiunilor de clasă dublă în listările premium timp de cinci ani, pentru a permite fondatorului unei companii să mențină un grad inițial de control. Această schimbare reprezintă deja o caracteristică a pieței din New York, care a atras multe companii din sectorul tehnologiei. Reprezentații Bursei de Valori din Londra au declarat că modificările aduse regulilor vor ajuta în mare măsură Marea Britanie să rămână un centru financiar global, și au menționat că este în continuare nevoie de măsuri pentru a se asigura că reglementarea rămâne receptivă la nevoile de finanțare ale companiilor.
Sebastian Kurz s-a retras de pe scena politică
austriacă, relatează Deutsche Welle. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz a demisionat din funcția de șef al
partidului ÖVP și al grupului parlamentar al Partidului Conservator Austriac.
Politicianul în vârstă de 35 de ani a declarat pentru presă că în ultimii zece
ani petrecuți pe scena politică intențiile sale au fost binevoitoare. Cu toate
acestea, Kurz a mărturisit reporterilor din Viena că interesul său pentru
politică a început recent să scadă. Acest lucru vine și pe fondul criticilor și
acuzațiilor cu care politcianul s-a confruntat în ultima vreme. Parchetul
economic și anticorupție își continuă ancheta, Kurz fiind suspectat de mărturie
mincinoasă și delapidare în cazul „canalului Ibiza”. În urma perchezițiilor la
cancelaria federală și la sediul ÖVP, Sebastian Kurz a demisionat din funcția
de cancelar federal.
Administrația președintelui Joe Biden a propus reluarea programului de frontieră din epoca fostului președinte Donald Trump, forțând solicitanții de azil să aștepte în Mexic, relatează Reuters. Administrația președintelui din Statele Unite ale Americii a propus reluarea unui program controversat folosit de către fosta administrație Trump, care presupune ca solicitanții de azil să aștepte în Mexic audierile privind imigrația, în conformitate cu o decizie judecătorească federală. Joe Biden, președintele SUA, a încercat în primul său an de mandat să inverseze multe politici de imigrare puse în aplicare de predecesorul său republican, punând capăt politicii lui Trump cunoscută sub numele de “Protocoale de protecție a migranților” la scurt timp după inaugurarea sa în luna ianuarie, ca parte a promisiunii de a implementa ceea ce el a numit “o abordare mai umană a imigrației”, decizie anulată în luna august de un judecător federal. Guvernul SUA a declarat că va aștepta aprobare din partea liderilor din Mexic pentru a începe programul și au promis că vor oferi reprezentare legală categoriilor vulnerabile dintre migranți, precum și accesul la ajutor umanitar, spre deosebire de fostul program al administrației Trump.
Kais Saied, președintele Tunisiei, a declarat că va schimba data aniversarării revoluției, informează Al Jazeera. Liderul de la Tunis a anunțat că aniversarea ar trebui să marcheze începutul revoltei mai degrabă decât destituirea fostului dictator Ben Ali, schimbarea datei aniversării fiind simbolică și sugerând că revolta a rămas nefinalizată. Revolta din Tunisia a izbucnit pe 17 decembrie 2010, când Mohamed Bouazizi, un vânzător de legume indignat de hărțuirea poliției, s-a autoincendiat în Sidi Bouzid. Patru săptămâni mai târziu, după ample proteste la nivel național, veteranul conducător Zine El Abidine Ben Ali a fugit în exil pe 14 ianuarie, dată care a devenit ulterior o zi oficială de comemorare și o sărbătoare publică. Saied a explicat cabinetului său joi că va solicita mutarea sărbătorii la 17 decembrie, ziua în care „explozia revoluționară a izbucnit în Sidi Bouzid”.
Ethan Crumbley, principalul suspect în cazul uciderii unor elevi dintr-o școală din Michigan a fost acuzat de crimă și acte de terorism, anunță The New York Times. Conform autorităților, un tânăr de 15 ani acuzat că și-a ucis patru colegi de clasă și că a rănit alte șapte persoane a descris planul de a ataca școala în mai multe videoclipuri pe telefonul mobil, dar și într-un jurnal. Marți dimineață, părinții lui Crumbley s-au întâlnit cu oficialii școlii care s-au arătat îngrijorați de comportamentul fiului lor în timpul orelor. Potrivit autorităților de aplicare a legii, la aproximativ trei ore după începerea întâlnirii, elevul Ethan Crumbley a intrat în baia școlii purtând un rucsac și a ieșit cu o armă în mână, ucigând patru elevi și rănind șapte persoane cel mai mortal atac petrecut într-o școală în acest an. Miercuri, Crumbley a fost acuzat de terorism, crimă de gradul întâi, deținerea unei arme de foc și planificarea crimei.
Liderii din Franța au îndemnat guvernul Marii Britanii să ia decizii ferme în privința traversărilor ilegale pe Canalul Mânecii, informează Politico. Jean Castex, premierul francez, a solicitat prim-ministrului Regatului Unit, Boris Johnson, demararea discuțiilor privind cooperarea dintre conducerea Uniunii Europene și a Marii Britanii în materie de migrație, punând presiune pe guvernul din Londra în asumarea unor decizii mai ferme privind traversările ilegale pe Canalul Mânecii. Conflictul dintre cele două guverne privind traversările ilegale s-a dezvoltat pe parcursul ultimelor săptămâni și a atins apogeul săptămâna trecută, după ce o barcă plină de migranți s-a răsturnat, 27 de persoane murind.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a declarat că este nemulțumit de “retorica” liderilor din Teheran privind acordul nuclear cu Iranul, relatează Deutsche Welle. Comentariile recente ale unor lideri din Iran au posibilitatea de a pune în pericol acordul nuclear pe măsură ce discuțiile de la Viena au fost reluate. Liderii din Teheran și-au exprimat în mai multe rânduri scepticismul cu privire la hotărârea liderilor din Washington de a revitaliza acordul nuclear din 2015. Atât liderii din SUA cât și cei din Iran și-au exprimat anterior pesimismul cu privire la relansarea acordului nuclear din 2015, dar reprezentanții guvernului din SUA au anunțat în cea mai recentă declarație că „nu este prea târziu” ca liderii din Teheran „să inverseze cursul”, iar acordul nuclear să fie reînnoit, menționând de asemenea că au în vedere relaxarea sancțiunilor asupra Iranului, deși conform lui Antony Blinken “deciziile recente, retorica recentă adoptată de către Iran, nu ne oferă prea mult optimism.”
