Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca Barbu și Maria Pițigoi
Președinta Camerei Reprezentanților Statelor Unite, Nancy Pelosi, a ajuns în Taiwan, într-o vizită menită să exprime solidaritatea americană față de insula revendicată de China, informează The Guardian. Oficialii Chinei, care consideră Taiwanul drept teritoriu chinez, au avertizat în mod repetat cu privire la represalii în cazul în care Pelosi va face o vizită. Cu puțin timp înainte de sosirea lui Pelosi, presa de stat chineză a raportat că avioanele de luptă Su-35 ale Beijingului zburau peste strâmtoarea Taiwan. „În fața agresiunii în creștere a Partidului Comunist Chinez (PCC), vizita delegației noastre din Congres ar trebui văzută ca o declarație fără echivoc că America este alături de Taiwan, partenerul nostru democratic, în timp ce se apără pe sine și libertatea sa”, a declarat Pelosi. Liderii chinezi au condamnat imediat vizita lui Pelosi, ministerul de externe acuzând că dăunează grav păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan. „Are un impact grav asupra fundației politice a relațiilor dintre China și SUA și încalcă grav suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei”, a adăugat acesta. De asemenea, armata chineză a fost pusă în alertă maximă și va lansa „operațiuni militare direcționate” ca răspuns la vizita lui Pelosi, potrivit ministrului chinez al apărării.
Premierul israelian Yair Lapid a făcut aluzii cu privire la existența unui arsenal nuclear al țării, anunță CNN. Într-un discurs susținut în cadrul evenimentului care marca schimbarea conducerii Comisiei pentru Energia Atomică a țării, Lapid a făcut referință la capacitățile defensive și ofensive ale Israelului, precum și la ceea ce el a numit „alte capacități” ale statului declarație interpretată drept o aluzie la armele nucleare pe care statul le-ar deține. Deși oficialii din Israel nu au declarat niciodată în mod public deținerea de arme nucleare, se vehiculează că aceștia ar avea în posesie sute de astfel de arme.
Liderii Republicii Democratice Congo au anunțat că vor reevalua planul de retragere a misiunii de menținere a păcii a ONU după protestele violente de săptămâna trecută, potrivit Reuters. Reprezentanții misiunii, cunoscută drept MONUSCO, au declarat că sprijină decizia guvernului și că sunt pregătiți să-și reevalueze planul de retragere, care în prezent prevede să rămână încă cel puțin doi ani pe teritoriul congolez. Protestatarii acuză misiunea că nu a protejat civilii împotriva grupărilor paramilitare care fac ravagii în regiune de zeci de ani. Treizeci și șase de persoane, inclusiv patru soldați ai ONU, au fost uciși săptămâna trecută în timpul demonstrațiilor violente. Președintele congolez, Félix Tshisekedi, a prezidat o reuniune de criză după ce forțele de menținere a păcii ale ONU au deschis focul asupra civililor, ucigând trei persoane, fapt ce a dus la escaladarea conflictului în regiune. Acesta a anunțat că guvernul a consultat grupuri civice din zonele afectate și că „populația a făcut o cerere clară: aceea de a vedea forțele de menținere a păcii ale ONU părăsind Congo”.
Oficialii Rusiei au acuzat pentru prima dată SUA de implicare directă în războiul din Ucraina, informează Euractiv. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Moscova a susținut că oficialii americani au coordonat loviturile cu rachete HIMARS de fabricație americană, folosite de forțele de la Kiev, declarând că „toate acestea demonstrează fără îndoială că Washington, contrar afirmațiilor Casei Albe și Pentagonului, este direct implicat în conflictul din Ucraina”. Președintele american Joe Biden a declarat că dorește ca armata Ucrainei să o învingă pe cea a Rusiei și a furnizat arme în valoare de miliarde de dolari Kievului, menționând că scopul nu este de a avea o confruntare directă între soldații americani și ruși. Invazia rusească în Ucraina a declanșat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la criza rachetelor din Cuba din 1962, când oamenii se temeau că lumea este în pragul războiului nuclear.
Granița dintre Kosovo și Serbia s-a redeschis, punând capăt tensiunilor izbucnite în ultimele zile, potrivit France24. Tensiunile au izbucnit în urma unor ordine administrative introduse de oficialii kosovari cu intenția de a aduce zonele majoritare sârbe sub control. Printre măsurile enunțate de autoritățile kosovare s-a numărat decizia de a nu mai recunoaște numerele de înmatriculare și documentele emise în Serbia, folosite de etnicii din nordul țării pentru a trece granița. Drept răspuns, protestatarii au creat blocaje rutiere improvizate în apropierea a două puncte de trecere a frontierei dintre Serbia și Kosovo, Jarinje și Bernjak, într-un teritoriu în care sârbii reprezintă majoritatea, parcând camioane și mașini grele pentru a bloca drumurile. Înlăturarea baricadelor a venit după ce guvernul kosovar a amânat punerea în aplicare a deciziei. Tensiunile dintre cele două țări rămân ridicate, iar pacea fragilă din Kosovo este menținută de misiunea KFOR a NATO, care are 3.770 de militari la sol. Reprezentanții misiunii au declarat că sunt pregătiți să intervină în conformitate cu mandatul lor dacă stabilitatea este pusă în pericol.
Curtea Europeană de Justiție a decis că supraaglomerarea nu poate fi folosită drept pretext pentru a reține vasele de salvare a migranților, conform Euronews. Decizia vine la doi ani după ce două nave de salvare Sea Watch au fost supuse inspecțiilor în Italia, pe motiv că ,,nu dețineau autorizare pentru activități de căutare și salvare” și că ,,au luat la bord mai multe persoane decât numărul pe care erau autorizate să le îmbarce.” Conform noii decizii, autoritățile portuare nu mai pot lua în considerare numărul persoanelor salvate atunci când verifică dacă au fost sau nu îndeplinite criteriile de siguranță. ,,Numărul persoanelor aflate la bord, deși mai mare decât cel autorizat, nu poate constitui în sine o justificare pentru efectuarea unui control”, arată comunicatul de presă al Curții.
Premierul somalez, Hamza Abdi Barre, l-a numit pe co-fondatorul grupului militant islamist al Shabaab drept ministru pentru afaceri religioase, conform Reuters. După ce a fost implicat în cofondarea al Shabaab și activ drept purtător de cuvânt al grupării islamiste, ce avea legături cu al-Qaeda, guvernul SUA a propus o recompensă de 5 milioane de dolari americani pentru capturarea lui Mukhtar Robow. Insurgenții al Shabaab sunt responsabili pentru uciderea a zeci de mii de persoane în încercarea lor de a da jos guvernul central somalez, susținut de statele Vestice, și a impune propria interpretare a legii islamice. Cu toate acestea, Robow a părăsit gruparea islamistă în 2013 și a denunțat public acțiunile acesteia atunci când a început să susțină guvernul în 2017. Analiști politici precum Mohamed Mohamud percep numirea lui Robow drept o oportunitate de reconciliere, precum și o posibilitate ca, prin puterea exemplului, mai mulți membri al Shabaab să dezerteze.
Primul transport de grâne din Ucraina de după invadarea teritoriului statului de către Federația Rusă a fost încetinit din cauza condițiilor meteorologice, relatează Euronews. Nava comercială a părăsit portul Odesa si se îndreaptă către Istanbul, acolo unde va fi inspectată de un grup de oficiali provenind din Rusia, Ucraina, Turcia și delegați ONU. Inspecțiile navei fac parte din acordul mediat de reprezentanții ONU și Turcia, în efortul de a relua exporturile ucrainene de grâne și a contribui la atenuarea crizei alimentare. Cu toate acestea, situația din Marea Neagră rămâne una tensionată, iar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut comunității internaționale să examineze cu atenție respectarea acordului de către Rusia. Conform autorităților ucrainene, mai mult de 16 vase așteaptă să părăsească portul Odesa prin coridoarele stabilite în urma semnării acordului.
Parlamentul din Kuweit a fost dizolvat în mod formal, amânând aprobarea bugetului până după noile alegeri, conform Reuters. Parlamentul din Kuweit a fost dizolvat în mod oficial printr-un decret emis marți, conform agenției de știri de stat KUNA. Prințul moștenitor al statului arab din Golf s-a mutat pentru a rezolva o dispute între guvern și parlamentul ales, care a împiedicat reforma fiscală a statului. Luna trecută prințul moștenitor Sheikh Meshal al-Ahmad al-Sabah, care a preluat majoritatea atribuțiilor emir, a declarat că intenționează să dizolve parlamentul, cerând alegeri anticipate. Luni, prințul a aprobat un cabinet condus de un nou prim-ministru.
Tema independenței Scoției a creat ravagii în cursa pentru alegerea noului prim-ministru al Marii Britanii, după ce Liz Truss l-a acuzat pe Nicola Sturgeon de “căutarea atenției”, conform Euronews. Lizz Truss a provocat o dispută cu naționaliștii scoțieni după ce l-a etichetat pe prim-ministrul Scoției drept “căutător de atenție” în cadrul unui eveniment de campanie al membrilor Partidului Conservator din Exter, sud-vestul Angliei. Truss a deconsiderat cererile de independență care au pus presiune pe uniune, declarând că referendumul din 2014, în care Scoția a votat cu 55% în favoarea rămânerii unei părți a Regatului Unit, a fost un eveniment “o dată la o generație”.
