Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Dora Timar
Președintele Joe Biden s-a adresat pentru prima dată liderilor europeni, asigurându-i de implicarea incontestabilă a Statelor Unite ale Americii în cadrul NATO, conform NBC News. În cadrul Conferinței pentru Securitate de la Munchen, organizată anul acesta în format virtual, noul președinte american și-a reiterat angajamentul pentru parteneriatul transatlantic, afirmând că își dorește ca relațiile dintre cei doi parteneri să revină la normal: ,,America s-a întors’’. ,,Statele Unite ale Americii își exprimă angajamentul incontestabil pentru alianța NATO. Vom respecta cu siguranță Articolul 5 […] Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor’’, a afirmat Joe Biden, referindu-se la condiția din tratatul NATO care stipulează că, în contextul în care oricare dintre statele partenere este atacat, celelalte state vor interveni de partea acestuia. În discursul adresat liderilor europeni, Biden a amintit despre relația cu China, în care acesta consideră că SUA și Europa trebuie să mențină o poziție comună. De asemenea, Biden a discutat despre Rusia, afirmând că SUA și Europa sunt mai puternice împreună în dialogul cu Kremlinul: ,,Kremlinul ne atacă democrațiile și se folosește de corupție pentru a submina sistemul nostru de guvernanță. Este mult mai ușor pentru Rusia să intimideze și să amenințe state individuale, decât i-ar fi să negocieze cu o alianță transatlantică unită și puternică.”, a mai declarat acesta.
Ministrul de externe din Iran a declarat că cercetătorii vor opri demersul dezvoltării armelor nucleare în cazul în care Statele Unite ale Americii vor renunța la sancțiunile aplicate asupra Teheranului conform Reuters. Organizația Națiunilor Unite, prin reprezentanți din Marea Britanie, Franța, Germania și SUA, a solicitat în ultimele luni oficialilor din Iran oprirea producției de îmbogățire a uraniului, din cauza potențialului creării unei arme nucleare. Ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, a declarat pe platforma de socializare Twitter că atunci când SUA va opri sancțiunile aplicate în Iran, aceștia vor întrerupe activitatea de producție a uraniului. Administrația președintelui Joe Biden a anunțat că are în vedere revizuirea acordului din 2015 între Iran și celelalte puteri ale lumii, acord pe care fostul președinte SUA, Donald Trump l-a abandonat și a decis în schimb reimpunerea sancțiunilor pe teritoriul Iranului.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că a identificat particule de uraniu la două situri iraniene, după mai mult de două luni de tergiversare a investigației, urmând să sancționeze verbal Iranul cu privire la lipsa raportării unor astfel de activități nucleare, relatează Reuters. Deși la estimarea inițială, particulele de uraniu par a fi inactive de peste două decenii, acestea vor împiedica reactivarea Acordului Nuclear cu Iranul, încheiat în 2015, dar la care Donald Trump a renunțat în timpul mandatului său. În ciuda faptului că președintele Joe Biden și-a stabilit drept unul dintre cele mai importante obiective restabilirea acordului iranian, noile descoperiri ale AIEA, precum și reticența statelor precum Israel, pot complica încheierea acordului, pe fondul suspiciunilor că Iranul realizează activități nucleare secrete. Iranul a stabilit un termen limită pentru săptămâna viitoare adresat Statelor Unite de a anula sancțiunile impuse în timpul președinției lui Donald Trump, condiționând permiterea investigației AIEA de retragerea sancțiunilor. De asemenea, săptămâna viitoare se așteaptă ca AIEA, agenție a ONU, să publice raportul trimestrial cu privire la activitatea nucleară iraniană.
Reprezentanții companiilor aeriene și ai celor de energii regenerabile din Statele Unite ale Americii au înaintat propuneri legislative pentru administrația Biden în scopul de a crește subvențiile pentru combustibilul aeronautic cu emisii reduse de carbon, informează Reuters. Companiile aeriene contribuie la 2% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, și cercetătorii au avertizat că procentul va continua să crească dacă companiile nu iau măsuri ecologice cu privire la combustibil. Reprezentanți din Airlines for America, asociație care reprezintă companiile aeriene din SUA, au declarat că poartă discuții cu administrația președintelui Joe Biden pentru extinderea combustibilului ecologic în aviație. Cerințele pentru subvenții din partea companiilor aeriene au crescut datorită planului președintelui Joe Biden de a decarboniza economia din SUA până în 2050 și de a ajuta industriile afectate să își revină din criza economică, acțiuni ce ar determina o creștere a prețurilor pentru bilete de avion consistentă pentru cetățeni. Numeroase alte țări au propus mandate pentru combustibilul ecologic, sau au explorat măsuri pentru oprirea creșterii emisiilor de carbon din cauza transportului aerian, în Norvegia s-a propus o lege care a intrat în vigoare în ianuarie 2020, iar în Olanda este plănuită o reglementare din 2023.
Liderii G7 au anunțat că și-au intensificat susținerea pentru inițiativa Covax, menită să asigure accesul țărilor mai puțin dezvoltate la vaccinuri împotriva coronavirusului în timp util, relatează BBC. În cadrul summitului virtual al celor mai puternice economii ale lumii, liderii G7 au resimțit presiunea asupra statelor puternice de a asigura accesul la vaccinuri pentru statele mai puțin dezvoltate, crescându-și angajamentele în mod substanțial la suma de 7.5 miliarde de dolari. SUA și-a intensificat angajamentul, de la 2 la 4 miliarde de dolari, sumă care va fi livrată pe o durată de trei ani, în timp ce cancelarul german Angela Merkel a promis alocarea sumei de 1.2 miliarde de dolari. De asemenea, într-o declarație emisă de Ursula von der Leyen, aceasta a afirmat că blocul european va dubla contribuția inițială, de la 500 de milioane, la 1 miliard de euro la inițiativa Covax. Președintele Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că salută eforturile liderilor G7 de a ajuta populațiile vulnerabile, însă și-a menținut poziția că este nevoie de mai multă implicare pentru a gestiona dezechilibrul global cu privire la accesul la vaccinuri.
Mya Thwe Thwe Khaing a devenit prima victimă a protestelor ce au urmat loviturii de stat din Myanmar, după ce aceasta și-a pierdut viața în urma leziunilor provocate de gloanțele forțelor de ordine, relatează BBC. În ciuda faptului că autoritățile din Myanmar au declarat că nu au folosit muniție letală în dispersarea mulțimii de protestatari, ci doar gloanțe de cauciuc și tunuri cu apă, organizații pentru drepturile omului au afirmat că leziunea suferită de Mya Thwe Thwe Khaing a fost rezultatul utilizării gloanțelor reale. Moartea tinerei de 20 ani a intensificat frustrarea populației din Myanmar, unde oamenii protestează împotriva loviturii de stat din 1 februarie, prin care armata a luat puterea de la guvernul condus de Aung San Suu Kyi și ales în mod democratic. În urma loviturii de stat, atât lidera democrată Aung San Suu Kyi, cât și alți membri ai partidului Liga Națională pentru Democrație, care se afla la guvernare, au fost plasați în arest la domiciliu de forțele armate.
Guvernul chinez a negat acuzațiile venite din partea oficialilor din Taiwan, conform cărora Beijingul a împiedicat procesul de negociere al vaccinurilor cu compania BioNTech, informează CNN. Ministrul sănătății din Taiwan, Chen Shih-chung a declarat într-un interviu că guvernul din care face parte și compania BioNTech au fost aproape de a semna un acord pentru 5 milioane de doze de vaccin anti-COVID19 în decembrie, dar compania a decis să se retragă subit imediat după negocieri. În declarația sa, Chen Shih-chung și-a exprimat îngrijorarea anterioară în privința intervenției forțelor externe în demersul negocierii vaccinurilor, invocând existența unei presiuni politice. Ma Xiaoguang, purtător de cuvânt pentru Afacerile Chinei în Taiwan, a anunțat joi că declarațiile din partea oficialilor din Taiwan sunt “pure fabricații”.
Forțele armate care luptă în regiunea Tigray a Etiopiei au impus guvernului central o serie de condiții pentru începerea negocierilor de pace, relatează Reuters. În ciuda faptului că premierul Abiy Ahmed a declarat victoria împotriva Frontului Eliberării din Tigray, partidul aflat la putere în regiunea nordică a Etiopiei, după ce aceștia s-au retras din capitală regională Mekelle și din alte orașe importante, luptele continuă în mod izolat. Printre condițiile impuse de forțele din Tigray se numără implicarea unui mediator internațional și acces umanitar pentru toate persoanele din regiune. De asemenea, Frontul Eliberării din Tigray solicită retragerea imediată a armatei eritreene din regiune, una dintre cele mai grave acuzații aduse guvernului federal. În aceeași măsură, aceștia solicită revocarea mandatului guvernului interimar investit de Abiy Ahmed în Tigray, solicitând reinstalarea la guvernare a câștigătorilor alegerilor din septembrie, pe care Ahmed le-a numit ilegale.
Oficialii chinezi au recunoscut, pentru prima dată în mod public, pierderea a patru soldați după confruntarea dintre militarii chinezi și cei indieni, în luna iunie 2020, relatează Al Jazeera. Reprezentanții armatei chineze au declarat că patru dintre soldați au fost uciși în timpul conflictului cu forțele indiene în zona graniței din munții Himalaya, aceasta fiind prima dată când au fost recunoscute în mod public pierderile avute. Pe de altă parte, după incidentul de anul trecut, oficiali ai Indiei au anunțat pierderea a 20 de soldați în lupta din regiunea Ladakh. Situația dintre țări s-a remediat, iar guvernele din ambele părți s-au angajat în a se retrage din conflict după numeroase rânduri de negocieri.
