Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Macovei Mircea-Andrei și Dumitru Nicoleta
Relațiile dintre angajații Băncii Centrale Europene (BCE) și conducere s-au deteriorat din cauza presupuselor procese de recrutare trucate, relatează Politico. Consiliul administrativ al personalui acuză conducerea că a modificat criteriile de selecție după încheierea procesului, pentru a favoriza anumiți candidați în cadrul a două proceduri de recrutare interne. Un sondaj recent arată că peste 70% dintre angajați consideră favoritismul o problemă cronică la BCE. Într-un schimb de e-mailuri trimise către toți angajații, consiliul a denunțat presupusele practici corupte de recrutare, însă conducerea BCE neagă orice abatere, susținând că nu s-au găsit nereguli. Angajații susțin că astfel de practici au devenit obișnuite la BCE, în timp ce conducerea neagă acuzațiile și apără corectitudinea procesului de recrutare.
Oficialii chinezi au anunțat că vor construi cel mai mare aeroport din lume pe o insulă artificială, relatează CNN. Aeroportul International Dalian Jinzhou Bay va ocupa o insulă de 20 km², va avea patru piste și un terminal de pasageri de 900.000 m². Acesta va avea capacitatea de-a gestiona 80 de milioane de pasageri și 540.000 de zboruri anual, cu deschiderea primei faze planificată pentru 2035. Noul aeroport va deveni cel mai mare aeroport de pe o insulă artificială, depășindu-le pe cele din Hong Kong și Kansai (Japonia). Acesta vine ca răspuns la creșterea cererii de transport aerian, în condițiile în care Aeroportul Internațional Dalian Zhoushuizi și-a atins deja capacitatea maximă. China urmărește să devină cea mai mare piață de transport aerian din lume și plănuiește să construiască 450 de aeroporturi până în 2035.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat planul de creștere a efectivelor forțelor armate ale Germaniei de la 203.000 la 230.000 de soldați, pentru a îndeplini cerințele NATO, relatează Euronews. Această decizie se bazează pe Acordul „Doi Plus Patru” (Two Plus Four Agreement), care reglementează numărul de soldați activi și rezerve. Decizia vine în contextul cerințelor NATO ca statele membre să-și crească capacitățile de apărare, pentru a întări alianța după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În prezent, Germania are aproximativ 180.000 de militari activi, cu 20.000 mai puțin decât obiectivul actual de 203.000. Cu toate acestea, Bundeswehr (forțele armate germane) se confruntă de ani de zile cu dificultăți în recrutarea de noi soldați, iar obiectivele mai ambițioase propuse de Pistorius ar putea îngreuna și mai mult această sarcină.
O miliție aliată cu armata din Sudan a fost acuzată de execuții în masă în Khartoum, titrează The Guardian. Gruparea islamistă paramilitară Al-Bara’ ibn Malik a fost învinuită de arestarea și uciderea bărbaților din orașul Halfaya, în nordul capitalei Khartoum. Conform familiilor victimelor, precum și a unor organizații ce apără drepturile omului, evenimentele s-au întâmplat în luna septembrie, iar la baza lor au stat mărturiile unor bărbați din zonă, care au susținut că cei uciși ar fi cooperat cu Forțele de Sprijin Rapid. În luna aprilie 2023 a izbucnit un conflict între Forțele Armate Sudaneze și Forțele de Sprijin Rapid, o grupare paramilitară ce fusese controlată de guvernul din Sudan, care până în prezent a curmat viețile a zeci de mii de oameni.
Armata din Israel a lansat represalii aeriene împotriva țintelor Houthi din Yemen, conform The Guardian. Cel puțin nouă oameni au fost uciși în orașul portuar Hodeidah, iar mai multe obiective strategice din zonă au fost distruse. Atacul a venit ca răspuns la intensificarea activității Houthi împotriva Israelului, care ar fi inclus două rachete balistice hipersonice îndreptate spre ținte din apropierea orașului Tel Aviv. Prim-ministrul din Israel, Benjamin Netanyahu, a declarat: „Houthi învață, și vor învăța pe calea grea, că cei care lovesc Israelul vor plăti un preț foarte scump pentru asta.” Drept răspuns, un oficial al mișcării Houthi a punctat că gruparea „va răspunde escaladării cu escaladare”.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că este pregătit să ajungă la un compromis pentru încheierea războiului cu Ucraina, informează Reuters. În cadrul sesiunii anuale de întrebări și răspunsuri pe care o întreprinde președintele Putin, acesta a punctat că „Noi [Rusia] suntem pregătiți, însă cealaltă parte trebuie să fie pregătită atât pentru negocieri, cât și pentru compromisuri.” Liderul de la Kremlin a menționat că nu pune condiții pentru deschiderea dialogului cu Ucraina și că este pregătit să negocieze cu oricine, inclusiv cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar și cu președintele-ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Cu toate acestea, președintele Putin a ținut să accentueze că orice acord ar putea să fie semnat doar cu autoritatea legitimă a Ucrainei, anume Parlamentul, deoarece mandatul președintelui Zelenski, care s-a încheiat în cadrul anului 2024, a fost prelungit doar prin intermediul legii marțiale și nu al alegerilor.
Guvernul din Malawi a solicitat despăgubiri în valoare de aproximativ 313 miliarde de dolari unor firme străine, notează BBC. Conform procurorului general al Republicii Malawi, Thabo Chakaka Nyirenda, cea mai mare parte din această sumă a fost cerută companiei americane Columbia Gem House pentru taxe și redevențe neplătite în valoare de 309 miliarde de dolari, apărute în urma exportului de rubine din ultimii 10 ani. Alte 4 miliarde de dolari au fost reclamate companiei franceze Total Energies pentru plăți neonorate în urma unei afaceri încheiate în anul 2001, în timp ce firma turcă de tutun Star Agritech Internațional ar avea la rândul ei de plătit o sumă de 9,5 milioane de dolari. Fondul Monetar Internațional a oferit Republicii Malawi 174 de milioane de dolari în anul 2023 pe fondul problemelor financiare cu care se confruntă acest stat.
Administrația Federală a Aviației din Statele Unite ale Americii a interzis temporar folosirea dronelor în 22 de orașe din New Jersey, relatează BBC. Decizia a venit ca urmare a multiplelor drone neidentificate ce au putut fi observate de-a lungul statului New Jersey, dar și a altor state, raportate în apropierea bazelor militare, precum și a obiectivelor de infrastructură din apropiere. Prin această decizie a fost permisă folosirea de către guvern a „forței mortale” împotriva oricărei aeronave fără echipaj care reprezintă o „amenințare iminentă a securității”. Mai mult, Administrația a declarat că piloții care operează în zonele restricționate riscă să fie interceptați și reținuți de forțele de ordine. Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a declarat pe 18 decembrie că situația a fost urmărită îndeaproape, dar că nu a fost detectat vreun pericol.
