Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi și Delia Afilipoaie
Armata etiopiană a câștigat controlul asupra a trei orașe din regiunea Tigray care fuseseră ocupate de rebeli, informează Al Jazeera. Pierderea orașului Shire, un oraș universitar cu aeroport, care se află la o răscruce strategică care ar putea permite armatei etiopiene să obțină un acces mai larg la alte orașe din Tigray, cum ar fi Axum și Adwa, sau chiar capitala regională, Mekelle, vine ca o lovitură semnificativă pentru forțele rebele tigrine. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat că atacurile aeriene din regiune riscă să exacerbeze serios „impactul deja devastator” al ostilităților asupra civililor, la o zi după ce șeful ONU, Antonio Guterres, a avertizat că războiul „scapă de sub control”. Liderii Etiopiei au promis că vor colabora cu agențiile umanitare pentru a aduce ajutor vital în toate zonele aflate acum sub controlul armatei, dar mulți analiști sunt sceptici, deoarece promisiuni similare au mai fost făcute și încălcate în trecut. Armata și aliații săi, inclusiv trupele din țara vecină, Eritreea, s-au luptat cu forțele rebele încă de la sfârșitul anului 2020, conflictul conducând la moartea a mii de oameni și la strămutarea a milioane.
Liderii Macedoniei de Nord și Bulgariei au convenit să coopereze în căutarea de surse alternative de energie ca efect al eforturilor de a reduce dependența de gazul rusesc, anunță Euronews. La Forumul Energiei desfășurat la Sofia la începutul lunii octombrie, liderii regiunii au promovat noua conductă care va alimenta sud-estul Europei cu gaz din Azerbaidjan. Cei doi președinți au discutat despre posibilitatea ca Bulgaria să-și livreze direct surplusul de energie electrică, ajutând astfel Macedonia de Nord să depășească problemele de deficit de electricitate. „A fost, în esență, prima dată în ultimii doi ani și jumătate când Bulgaria a început să ne trimită semnale pozitive nouă, macedonenii de nord, deoarece au fost de acord să înființeze un grup de lucru de experți și să găsească modalități de a forța regulile Comisiei Europene ca să poată exporta surplusul de energie electrică pe care o au”, a declarat președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski. „Astfel, surplusurile nu pot ajunge pe piața mondială, ci direct în Macedonia de Nord. Este dificil să se găsească soluții, deoarece trebuie să fie în conformitate cu regulile UE”, a mai adăugat acesta.
Sindicatele franceze au început o grevă la nivel național cerând salarii mai mari, pe fondul celei mai mari inflații din ultimele decenii, raportează France24. Cele mai recente manifestații, care afectează în primul rând sectoarele publice, cum ar fi școlile și transportul, reprezintă o continuare a acțiunii industriale începută acum câteva săptămâni care a perturbat marile rafinării din Franța și a îngreunat aprovizionarea benzinăriilor. Muncitorii au făcut grevă și în sectorul energiei nucleare, ceea ce ar putea împiedica eforturile de a reporni reactoarele pentru lucrări de întreținere sau de siguranță. Reprezentanții operatorului de rețea electrică RTE au avertizat că „orice extindere a mișcării sociale” la centralele nucleare ar avea „consecințe grave” asupra furnizării de energie electrică în această iarnă. Pe lângă lucrătorii din domeniul transporturilor, sindicatele speră ca personalul din sectoare precum industria alimentară și sănătate să se alăture protestelor. Greva reprezintă cea mai mare provocare întâmpinată de președintele Emmanuel Macron de la realegerea sa din luna mai.
Erick Francisco Robledo, ucigașul lui Ingrid Escamilla, a fost condamnat la 70 de ani de închisoare, cea mai lungă pedeapsă prevăzută de legea mexicană pentru aceast tip de crimă, potrivit El País. În 2020, imagini cu tânăra ucisă cu brutalitate au fost răspândite pe rețelele de socializare și au monopolizat coperțile majorității ziarelor tabloide naționale, cazul reaprinzând o dezbatere de lungă durată privind violența împotriva femeilor în Mexi. După difuzarea imaginilor cadavrului lui Escamilla, Congresul din México City a aprobat în 2021 așa-numita „Lege Ingrid”, care ar sancționa prin orice mijloace persoanele care distribuie imaginile deceselor de la doi la șase ani de închisoare. Anul acesta, Camera Deputaților a dat undă verde unei reforme a Codului penal federal, care prevede pedepse de până la 20 de ani oricărui cetățean care difuzează, fotografiază, copiază sau publică orice probe ale unei urmăriri penale, măsură care a stârnit controverse cu privire la libertatea de exprimare și de informare în Mexic. În 2021, potrivit cifrelor oficiale, aproape 4.000 de femei au fost ucise în Mexic. Până în luna august a acestui an, s-au înregistrat un total de 600 de feminicide, conform datelor oficiale de la Secretariatul Executiv al Sistemului Naţional de Securitate Publică. În fiecare zi, peste 10 femei sunt ucise și din numărul total al crimelor, mai puțin de 10% sunt rezolvate.
Președintele Agenției pentru Securitate Cibernetică (BSI), Arne Schönbohm, a fost demis din funcție în urma unor acuzații despre posibile legături cu serviciile secrete ruse, informează Euronews. Schönbohm este co-fondatorul unui grup de securitate cibernetică cunoscut sub numele de Consiliul de Securitate Cibernetică din Germania, care reunește experți din instituții publice și din sectorul privat. Presa germană a raportat că unul dintre membrii săi este o companie fondată de un fost agent de informații rus și că se credea că Schönbohm a menținut relații cu grupul. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, și-a manifestat îngrijorarea cu privire la contactul continuu dintre Schönbohm și grup, iar o apariție comună programată a celor doi – pentru a raporta despre securitatea cibernetică germană în 2022 – a fost anulată săptămâna trecută, în timp ce acuzațiile erau investigate. Există o îngrijorare tot mai mare în Germania că infrastructura esențială a țării ar putea fi vizată de Rusia din cauza sprijinului oferit Ucrainei, lucru despre care reprezentanții BSI au avertizat în ultima vreme.
Producătorul francez de ciment Lafarge a pledat vinovat în faţa instanţei americane pentru acuzaţia de furnizare de sprijin material grupărilor teroriste, informeaza Euractiv. Compania ar fi recurs la aceste mijloace pentru a putea continua să opereze în Siria. Procurorii americani au declarat că Lafarge și filiala sa siriană, Lafarge Cement Syria, au plătit Statului Islamic și Frontului al Nusra, prin intermediari, echivalentul a aproximativ 5,92 milioane de dolari între 2013 și 2014 pentru a permite angajaților, clienților și furnizorilor să treacă prin punctele de control după izbucnirea conflictului civil în Siria. Acest lucru a permis companiei să câștige 70 de milioane de dolari din vânzări de la o fabrică pe care o opera în nordul Siriei, au declarat procurorii. Conform declarațiilor, Lafarge a fost de acord să plătească 778 de milioane de dolari in compensații și amenzi, ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției.
Uniunea Europeană și Maroc au semnat un acord de „parteneriat verde”, informeaza Euractiv. Acordul, semnat de către șeful adjunct al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și de diplomatul șef al Marocului, Nasser Bourita, este primul de acest gen, fiind destinat să stimuleze cooperarea în domeniul energiei și a luptei împotriva schimbărilor climatice, cu implicarea sectorului privat. Bourita a declarat că „realitatea internațională dură a demonstrat, atât în Europa, cât și în Africa de Nord, că atunci când vine vorba de energie, fiabilitatea și numai fiabilitatea contează” și că își propune să creeze „o creștere durabilă care să reflecte provocările de astăzi”. Remarcile, o aluzie la mișcarea Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaz către Europa, drept represalii pentru sancțiunile occidentale, vin și după ce Algeria a oprit livrările de gaz către Spania. Totodată, o disputa diplomatică cu Rabat a coincis cu încheierea unui contract de aprovizionare de lungă durată.
Iranul a trimis personal militar în Crimeea pentru a instrui și consilia armata rusă cu privire la utilizarea dronelor produse în Orient, informeaza CNN. Personalul iranian a început să călătorească în Crimeea în ultimele săptămâni pentru a ajuta Rusia să opereze sistemele și să încerce să rezolve problemele tehnice. Oficialii americani au declarat că, atunci când Rusia a început pentru prima dată testarea și lansarea dronelor în Ucraina, multe dintre ele au suferit numeroase eșecuri. Teheranul a oferit două tipuri de drone: Shahed, care explodează la impact, avand o rază de acțiune de peste 1.000 de mile, și Mohajer-6, care poate transporta rachete și poate fi folosită pentru supraveghere. Dronele au fost văzute ca un semnal al apropierii tot mai mari dintre Teheran și Moscova. Oficialii americani au sesizat dependența Rusiei de aceste drone iraniene drept dovadă că Rusia se luptă să-și reînnoiască stocurile naționale de muniție, după opt luni de conflict și sancțiuni. Cu toate acestea, oficialii din Iran au negat ca ar fi aprovizionat Rusia cu drone.
Australia a anunțat că nu va mai recunoaște Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului, raporteaza Washington Post. Decizia a anulat mișcarea din 2018 a fostului prim ministru Scott Morrison, un aliat conservator al președintelui Donald Trump, de a recunoaște Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului. În 2017, Trump a rupt acest consens diplomatic și a anunțat că Washingtonul va recunoaște oficial Ierusalimul drept capitala Israelului. Australia, împreună cu Guatemala și Kosovo, au urmat în cele din urmă exemplul, deși Australia a stipulat că recunoaște doar Ierusalimul de Vest. Australia pare să fie prima care să conteste recunoașterea. Ministerul de Externe al Israelului l-a convocat pe ambasadorul australian pentru a explica schimbarea politicii, care a fost anunțată după două zile de mesaje contradictorii pe această temă de la Canberra. La doar câteva ore după ce oficialii au negat că schimbarea este iminentă, ministrul de externe Penny Wong a confirmat că Australia nu își va muta ambasada la Ierusalim până când israelienii și palestinienii nu vor ajunge la un acord permanent cu privire la capitală.
Coreea de Nord a lansat obuze de artilerie în largul coastelor sale de est și de vest, drept avertisment împotriva Coreei de Sud, conform Al Jazeera. Șefii Statului Major Comun din Coreea de Sud au declarat că obuzele nu au aterizat în apele teritoriale sud-coreene, ci au căzut în zonele tampon maritime stabilite de cele două state, în temeiul unui acord intercoreean din 2018, menit să reducă animozitățile din prima linie. Incidentul a marcat al doilea eveniment în care Coreea de Nord a tras cu obuze în zonele tampon într-o săptămână, fiind astfel cea mai mare încălcare directă a acordului din 2018. Un purtător de cuvânt al Armatei Populare Nord-Coreene a declarat că avertismentele au fost concepute drept răspuns la antrenamentele realizate de Coreea de Sud la granița estică. Exercițiile Hoguk din Coreea de Sud, care urmează să se încheie sâmbătă, sunt cele mai recente exerciții militare din ultimele săptămâni, incluzand activități comune cu Statele Unite și Japonia.
