Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Rusia neagă implicarea în noul val de violențe asupra Alep-ului, în timp ce bilanțul victimelor a ajuns la 150 de la reînceperea unei ofensive a forțelor guvernamentale asupra estului orașului, informează Al Jazeera. Cel puțin 49 de persoane au fost ucise în atacuri aeriene în partea de est a celui mai mare oraș al Siriei, spun martorii și activiștii. Numărul total de persoane ucise în orașul asediat de când forțele guvernamentale ale președintelui Bashar al-Assad a lansat marți o nouă ofensivă militară a urcat la 150. Activiștii au lansat o înregistrare video dramatică a unei operațiuni de salvare care implică un copil în vârstă de șase ani, care a fost prins sub dărâmăturile unei clădiri prăbușite. Duminică, armata siriană a trimis un mesaj către locuitorii din estul Alepului, cerându-le sa părăsescă zonele deținute de grupurile armate în termen de 24 de ore sau își vor risca viața în timpul unei ofensive majore. Condițiile umanitare se înrăutățesc în estul Alepului, a declarat pentru Al Jazeera Humam Malah, un membru al Rețelei Siriene Pentru Drepturile Omului. În acest context, ministrul de externe al Rusiei a negat categoric că forțele țării sale au participat la atacurile asupra Alepului din această săptămână. În altă parte a Siriei, în Ghouta în mediul rural din jurul Damascului, cel puțin 10 persoane au fost ucise și zeci de răniți în urma atacurilor aeriene și a bombardamentelor de artilerie de către forțele guvernamentale.
Diviziuni clare au început să apară între liderii irakieni și kurzi asupra controlului teritorial, după recucerirea Mosulului, relatează Al Jazeera. La 17 octombrie, bazându-se pe loviturile aeriene ale coaliției conduse de SUA, forțele irakiene au lansat o operațiune masivă pentru a susține din nou nordul orașului. În ultimele zile, liderul kurd Massoud Barzani și prim-ministrul irakian Haider al-Abadi, au oferit interpretări diferite cu privire la cine va controla teritoriul din zona Mosul după ce orașul este preluat din nou. “Aceste zone au fost eliberate cu sângele vărsat de 11.500 martiri și răniți Peshmerga”, a declarat Barzani. Regiunea din jurul Mosului este un mozaic de comunități etnice și religioase – arabi, turkmeni, kurzi, yazidiți, creștini, sunniți și șiiți musulmani. Liderul kurd a mers chiar mai departe și a spus că a ajuns la un acord cu Bagdadul în ceea ce priveste “independenta” Kurdistanului. “Independența este dreptul natural al poporului nostru și nu vom renunța niciodată la un astfel de drept, am discutat această chestiune în mod clar și deschis cu Bagdadul, care ne-a dat un răspuns pozitiv”. Acordul prevede retragerea forțelor Peshmerga “în locurile controlate de aceștia anterior lansării operațiunilor de eliberare”. Un impuls pentru independență kurdă ar putea destabiliza întreaga regiune, potrivit unor analiști. “În prezent, există o cooperare între irakieni și kurzi, dar orice impuls pentru independență ar putea distruge Irakul”, a declarat pentru Al Jazeera, Ranj Alaaldin, un analist de la Doha Center Brookings.
Autoritățile filipineze au organizat pentru dictatorul Ferdinand Marcos o ceremonie de înmormântare cu onoruri specifice unui erou, informează The Guardian. Autoritățile filipineze au organizat o ceremonie de înmormântare controversată pentru fostul dictator Ferdinand Marcos, întrucât a fost tratat ca un erou cu onoruri militare, la trei decenii după ce a fost înlăturat de la conducerea statului de revoluția numită ”Puterea Poporului.” Curtea Supremă a hotărât săptămâna trecută că Marcos, care a condus Filipinele pentru două decenii până în momentul în care milioane de oameni au ieșit în stradă la un protest susținut de armată în 1986, poate primi o înmormântare în cimitirul eroilor. Duterte, președintele actual al Filipinelor, a declarat că Marcos merită să fie înmormântat în cimitirul eroilor pentru că a fost președinte și veteran al celui de Al Doilea Război Mondial.
Mexic a mărit ratele dobânzilor în încercarea de a crește valoarea pesoului, care s-a depreciat puternic după alegerea lui Donald Trump pentru președinția SUA, relatează The Guardian. Banco de México a crescut ratele cheie ale dobânzilor cu 0.5%, avertizând că economia globală a devenit ”mult mai complexă” după alegerea lui Trump în funcția de președinte al SUA. Mărirea ratelor dobânzilor de la 4.75% la 5.25% este cea mai mare creștere din 2009. Mexic a crescut pentru a treia oară în acest an ratele dobânzilor, inclusiv în septembrie când Trump a obținut o creștere în sondaje. Pesoul s-a depreciat cu 13% față de dolarul american în urma alegerilor din SUA, întrucât bancherii s-au temut de implicațiile președinției lui Trump. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a promis în timpul campaniei electorale că va deporta milioanele de imigranți ”ilegali” mexicani, că va construi un zid la hotarul dintre SUA și Mexic, pentru care ar fi Mexic impus să plătească și că va anula Acordul de Liber Comerț al Americii de Nord (Nafta). În același timp, peste 80% din exporturile Mexicului sunt direcționate către SUA și Canada.
Primul-ministru al Japoniei, Shinzo Abe, și-a exprimat încrederea în conducerea lui Donald Trump dupa ce a devenit primul lider străin ce a avut o întâlnire cu președintele american după alegeri, relatează Al Jazeera. Întâlnirea de miercuri din Trump Tower din New York a venit pe fondul dorintei liderilor din Japonia de a încheia o alianță puternică cu Statele Unite ce ar reprezenta baza pentru diplomația și securitatea țării. După conversația cu Trump, Shinzo Abe a spus: “discuţia m-a făcut să simt că putem construi o relație de încredere”. Abe și alți lideri din Asia s-au arătat îngrijorați de angajamentul lui Trump din timpul campaniei sale de a face aliații să plătească mai mult pentru ajutorul primit din partea forțelor americane, de sugestia lui că Japonia ar trebui să-și achiziționeze propriile arme nucleare și de opoziția înverșunată față de parteneriatul Trans-Pacific. Abe a mai adaugat : “Alianțele nu pot funcționa fără încredere și acum sunt încrezător că președintele ales este un lider de încredere.” Subiectele discuției dintre Trump și Abe nu au fost făcute publice însă sursa citată presupune că principalele puncte ale discuției s-au concentrat pe comerț, diplomație și securitate.
Reuniunea recentă dintre prim-ministrul bitranic și cancelarul german a avut ca scop acoperirea unor potențiale afaceri cu țările africane pentru a stopa migrația în Europa, relatează The Guardian. Theresa May și Angela Merkel au discutat despre posibilitatea de a încheia înțelegeri cu țările africane pentru a stopa migrația în Europa precum și despre importanța stabilirii unor sancțiuni pentru Rusia în urma implicarii acesteia în conflictul din Ucraina “Vom sprijini acțiunea UE de a lucra în țările de origine pentru a aborda cauzele profunde ale migrației”, a declarat prim-ministrul britanic. May a sugerat, de asemenea că ar trebui luată în calcul posibilitatea de a sancționa Rusia în legătură cu bombardamentele aeriene din Siria, deși Merkel a declarat anterior că sancțiunile asupra Rusiei au fost discutate doar în ceea ce privește Ucraina, nu și Siria. Întâlnirea de la Berlin a avut loc după ce Barack Obama a folosit ultima sa întâlnire cu liderii europeni ca președinte al SUA să îi îndemne să lucreze cu succesorul său, Donald Trump, și ia în considerare măsuri suplimentare pentru a rezolva crizele din Siria și estul Ucrainei. După discuții îndelungate cu Merkel, miercuri și joi, Obama și liderii Marii Britanii, Franța, Italia și Spania au discutat despre situația umanitară din Alep și necesitatea de a continua să lucreze împreună ca parte a organismelor multilaterale precum NATO.
Sadhvhi Deva Thakur, o autoproclamată femeie-zeu, s-a predat autorităților după ce s-a ascuns timp de trei zile în urma unui incident armat petrecut la o nuntă, în urma căreia o persoană a murit, iar alte trei au fost grav rănite, relatează BBC. O filmare a incidentului petrecut marți în nordul statului Haryana o arată pe Sadhvi Deva Thakur trăgând cu un revolver și o pușcă cu două țevi în mulțime, alături de câțiva dintre bodyguarzii care o insoțeau. Aceasta a început să tragă în mulțime după ce a apărut la nuntă, s-a urcat pe scena de dans și i-a cerut DJ-ului să pună o piesă. Femeia și-a manifestat regretul că cineva și-a pierdut viața după ce a fost reținută de poliție, însă aceasta nu este prima acțiune controversată pe care o realizează. Thakur este descrisă drept o fanatică hindusă, care militează pentru stimularea natalității în rândul membrilor acestei religii, iar în trecut aceasta a militat pentru sterilizarea bărbaților musulmani și creștini pentru a stopa creșterea populației acestora în regiune.
Chiar dacă noul an școlar a început în septembrie, copiii din orașul Qayyara, din nordul Irakului, s-au reîntors la studierea manualelor standard care fuseseră înlocuite de militanții ISIS care au controlat regiunea până curând, relatează Reuters. Chiar dacă pereții școlii au fost revopsiți, iar sălile de clasă sunt înghesuite, va fi nevoie de mult timp pentru a remedia pagubele produse de militanții ISIS în perioada în care aceștia au controlat inclusiv domeniul educațional în ultimii doi ani, încercând să impună progpaganda fundamentalistă și să spele pe creier noua generație. Atunci când milițiile sunnite au pătruns în oraș, aceștia au permis inițial școlilor să-și desfășoare activitatea după program normal. Ulterior, aceștia au interzis materiile așa-zis non-islamice, precum geografia, istoria și educația civică, apoi au folosit școlile drept surse de recurtare. În 2015, ISIS a impus o nouă curriculă pentru a inocula copiilor ideologia sa, ajungându-se ca exercițiile de matematică, de exemplu, să fie exprimate în termeni de arme și muniție: ”un glonț plus un alt glonț înseamnă câte gloanțe?” – fiind unul dintre exemplele folosite de fundamentaliști în noile ore de curs. Militanții sunniți au fost alungați în urmă cu trei luni în cadrul campaniei lansate pentru recucerirea Mosulului de sub controlul ISIS, care se află la 60 de kilometri de Qayyara și acum se află sub asediul forțelor guvernamentale.
Un suspect ISIS a detonat un expozibil la nunta unui ofițer de poliție în orașul Amiriyat Al-Falluja, din Irak, ucigând 40 de persoane și rănind alte 60, relatează Al Jazeera. Niciun grup nu a revendicat acest atentat, dar poliția a declarat că gruparea ISIS se face responsabilă pentru acest atentat . Amiriyat Al-Falluja se află la 35 km de orasul Falluja, iar populația sunnită din această regiune a luptat contra ISIS mai mult de doi ani, în această regiune având loc mai multe atacuri asupra orașului, înainte ca militanții ISIS să fie expulzați din Falluja în luna iunie.
Regele Spaniei, Filip al IV-lea, a avut parte de un moment stânjenitor în Parlament, în timpul ceremoniei de inaugurare a noului parlament, în timpul căreia membrii partidului Unidos Podemos au protestat împotriva monarhiei, relatează Al Jazeera. Filipe al IV-lea a fost criticat de către politicienii de stânga care au inițiat un protest anti-monarhie. Membrii partidului Unidos Podemos nu sunt de acord cu monarhia, ei propunând înființarea unei republici, fiind susținuți de reprezentanți ai partidelor regionale. Alți parlamentari, precum liderul sindicalist Diego Canamero, au purtat o jachetă neagră, aceasta având mesajul ,,Noi nu am votat pentru niciun rege”. Anterior, mai mulți parlamentari Podemos au refuzat să-l salute pe rege și pe regina Letizia și fiicele lor Leonor și Sofia. Membrii Podemos nu au participat la parada militară, care a incheiat ceremonia de deschidere a noului parlament.
