Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andra Așibreiner și Eduardo Hanes
Deputatul american, Hakeem Jeffries, și-a anunțat oficial candidatura pentru poziția de lider democrat în Camera Reprezentanților, la o zi după ce președintele Camerei, Nancy Pelosi, a anunțat că va renunța la funcția de conducere, relatează Reuters. Jeffries, în vârstă de 52 de ani, ar fi primul parlamentar de culoare care va conduce un grup de partid în Congres. În calitate de lider al minorității, sarcina principală a lui Jeffries va fi să decidă când să coopereze cu republicanii, pentru proiecte de lege, și când să apere agenda președintelui democrat Joe Biden. Pelosi a emis o declarație în sprijinul deputatului și a altor doi democrați care caută poziții de conducere.
Un oficial al armatei iraniene care a vizitat Bagdadul a amenințat Irakul cu o operațiune militară în cazul în care armata irakiană nu fortifică granița comună împotriva grupurilor de opoziție kurdă, informează AP News. Iranul susține că grupurile de opoziție kurde, de mult exilate în nordul Irakului, incită la proteste antiguvernamentale și introduc arme de contrabandă în țară. Nu este clar cât de grav este avertismentul iranian, dar pune Bagdadul într-o situație dificilă. Este pentru prima dată când oficialii iranieni au amenințat public cu o operațiune la sol, după luni de tensiuni transfrontaliere. Zona menționată de autoritățile iraniene se află sub autoritatea regiunii semi-autonome kurde și impune Bagdadului să negocieze o coordonare comună.
Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite (CSNU) a votat pentru menținerea embargoului impus Somaliei asupra armelor, deși guvernul a obiectat alegerea, argumentând că gruparea al-Shabab încă amenință pacea și stabilitatea în regiune, relatează Al Jazeera. Rezoluția elaborată de Marea Britanie modifică embargoul asupra armelor pentru a reflecta progresul guvernului în îmbunătățirea gestionării armelor și munițiilor. Guvernul Somaliei, condus de președintele Hassan Sheikh Mohamud, a fost implicat într-o nouă ofensivă împotriva al-Shabab. Ambasadorul Somaliei la ONU, Abukar Osman, și-a exprimat nemulțumirea față de extinderea embargoului asupra armelor. El a avertizat că embargoul asupra armelor, care este cel mai lung regim de sancțiuni ONU, împiedică eforturile de reconstituire a forțelor de securitate ale țării pentru a contracara al-Shabab.
Oficialii Statelor Unite ale Americii au declarat că liderul Arabiei Saudite, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, are imunitate într-un proces intentat de logodnica jurnalistului ucis, Jamal Khashoggi, informează BBC. Khashoggi, un proeminent critic saudit, a fost ucis la Consulatul Saudit din Istanbul în octombrie 2018. Serviciile de informații americane consideră că prințul Mohammed a ordonat uciderea. Însă, în dosarele instanței de judecată, Departamentul de Stat al SUA declară că imunitatea se datorează noului său rol de prim-ministru. Fosta logodnică a jurnalistului, Hatice Cengiz, împreună cu grupul pentru drepturile omului „Democrație pentru lumea arabă”, a cerut daune nespecificate în SUA de la prințul moștenitor pentru uciderea logodnicului ei.
Ministrul de Finanțe al Ghanei a declarat că își cere scuze pentru dificultățile economice ale țării, în contextul celei mari crize economice din ultimele decenii, relatează Al Jazeera. Ministrul Kenneth Ofori-Atta a avut parte de o anchetă din partea parlamentarilor pentru modul în care au fost gestionate fondurile publice , iar președintele Nana Akufo-Addo s-a confruntat cu critici tot mai mari pentru ceea ce a devenit cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani. În timpul anchetei și a crizei, Guvernul a negociat un împrumut de până la 3 trei miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internațional pentru a ajuta la consolidarea finanțelor publice. Valoarea cediului ghanez (moneda națională) a scăzut cu peste 40% în acest an, afectându-i pe importatorii atât de materii prime, cât și pe cei de materii prelucrate. Inflația de consum a atins maximul în 21 de ani, de peste 40,4% în luna octombrie, pe fondul creșterilor de import.
Rămășițele unor explozibili au fost descoperite în urma anchetării exploziilor care au afectat conductele Nord Stream din Marea Baltică, relatează Al Jazeera. Procurorii suedezi au cercetat avariile conductelor Nord Stream, și au concluzionat că acestea sunt rezultatul unui act de sabotaj. Acest anunț survine după ce ancheta preliminară efectuată de procurorii danezi a dezvăluit că scurgerile Nord Stream au fost rezultatul unor explozii puternice. Înalta Curte de Justiție a Suediei a afirmat într-un comunicat că ,,Investigația derulată a revelat urmele unor explozii puternice pe suprafața materialelor recuperate în urma avarierii conductelor”. De la începutul războiului din Ucraina, conductele Nord Stream au avut importanță strategică, întrucât leagă Rusia de Germania, fiind utilizate pentru exportul de gaze naturale.
Ministrul apărării al Canadei, Anita Anand, a afirmat că statul își va intensifica prezența militară în Pacific, informează Reuters. În cadrul forumului internațional de securitate de la Halifax, ministrul apărării naționale, Anita Anand, a făcut anunțul potrivit căruia Canada își va spori efectivele militare din Pacific ca efect al unei noi strategii în regiune. Anita Anand a afirmat că ,,Strategia noastră va plasa Canada în poziția de lider promotor al păcii și securității în regiune.”. De asemenea a declarat: ,,Vom îmbunătăți parteneriatele de apărare și securitate pe care le avem cu aliații din zona Indo-Pacificului.”. Oceanul Pacific a devenit o arie contestată, datorită incursiunilor recente ale Chinei în regiune, acestea provocând o reacție din partea aliaților S.U.A., care afirmă că atitudinea expansionistă a Chinei prezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii. Această securitate era nu demult garantată, însă anexarea Hong Kong-ului de către China a tulburat stabilitatea Asiei de est și sud est care este în continuare asigurată de, din ce în ce mai fragila, hegemonie ,,pax americana”.
Un cetățean canadian este acuzat de terorism și tentativă de lovitură de stat împotriva guvernului Haitian, relatează CBC News. Cetățeanul canadian din Quebec, Gérald Nicolas, este acuzat că s-ar fi deplasat în Haiti pentru a coordona un grup de persoane care a încercat să preia autoritatea statală din Haiti. În 2021, fostul președinte în exercițiu, Jovenel Moise, a fost asasinat de către un grup de mercenari care a pătruns în locuința acestuia, însă organele judiciare au precizat că tentativă de lovitură de stat și asasinatul nu sunt corelate, din probele furnizate la momentul de față. Nicolas a pledat nevinovat, și respinge acuzațiile. Planificarea și executarea unei lovituri de stat se pedepsește cu închisoare pe viață, având în vedere natura infracțiunii, potrivit legislației din Quebec.
Protestatari iranieni au incendiat reședința ancestrală a Ayatollahului Khomeini, relatează The Guardian. Imagini postate pe rețelele de socializare prezintă reședința fondatorului Republicii Islamice Iraniene mistuită de flăcări în provincia Markazi, în timp ce protestatarii scandează împotriva regimului teocrat care a acaparat Iranul în urma revoluției islamice din 1979. Această vandalizare este cea mai recentă, dintr-un șir de proteste direcționate împotriva regimului. Protestele care au acaparat Iranul au fost declanșate ca urmare a morții lui Mahsa Amin, femeia devenită simbol al contrarevoluției în urma arestării acesteia de către poliția moralității. Inițial, Behnam Nazari, guvernatorul provinciei Markazi, a afirmat că ,,Mass-media contrarevoluționară încearcă să destabilizeze prin răspândirea minciunilor și a informațiilor false. Zvonul incendierii casei lui Khomeini, este doar una dintr-un șir de minciuni.”
Vanuatu a fost ținta unui atac cibernetic ce a dezactivat rețelele guvernamentale ale insulei din Pacific timp de mai bine de 11 zile, potrivit BBC News. Atacul a dezactivat website-urile instituțiilor din Vanuatu, inclusiv serviciile de urgență și bazele de date ale spitalelor și școlilor. Mai bine de 315.000 oameni au rămas fără acces la internet, fiind în imposibilitate de a îndeplini sarcini obișnuite, cum ar fi plata taxelor și impozitelor. Funcționarii statului au făcut tot ce au putut pentru a repara rețelele afectate în cel mai scurt timp. Atacatorii au avut și o motivație economică, fiind cerută o răscumpărare, care nu a fost plătită de statul Vanuatu. Atacul a survenit la o lună după învestirea în funcție a unui nou guvern, însă există zvonuri potrivit cărora Indonezia ar fi în spatele atacului, din cauza sprijinirii de către Vanuatu a mișcării de independență din Papua de Vest, unde armata indoneziană este acuzată de fapte care încalcă drepturile omului.
