Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Articol realizat de Mihai-Marco Percă și Cristina Popescu
Autoritățile finlandeze și cele americane au semnat un acord de consolidare a cooperării militare între cele două state, conform Radio Free Europe. Documentul a creat legături mai strânse între Statele Unite ale Americii și Finlanda, cel mai nou membru al Alianței Atlanticului de Nord. Semnarea acestuia a avut loc la o zi de la declarația președintelui rus, Vladimir Putin, prin care acesta a amenințat statul vecin că vor exista „probleme“ și că va fi recreat Districtul Militar Leningrad, unde urmează să fie concentrat un anumit număr de trupe. Finlanda a aderat în luna aprilie la NATO, punând astfel capăt politicii de neutralitate adoptate în timpul Războiului Rece.
A început procesul magnatului media din Hong Kong Jimmy Lai, potrivit BBC. Acesta a fost acuzat de încălcarea securității naționale și de colaborare cu forțele străine, riscând să fie condamnat la închisoare pe viață dacă va fi găsit vinovat. Magnatul a fost arestat în 2020 în temeiul Legii Securității Naționale, act despre care criticii spun că este folosit pentru înăbușirea disidenței. Jimmy Lai a fost în prima linie a protestelor pro-democrație din Hong Kong, fiind fondatorul și conducătorul ziarului Apple Daily, critic la adresa autorităților de la Beijing. Ziarul, considerat a fi ultimul independent din fosta colonie britanică, a fost închis în 2021 după ce poliția i-a înghețat conturile și a arestat unii dintre cei mai importanți editori.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat organizarea unui summit special al liderilor statelor membre ale Uniunii Europene pe 1 februarie, anunță Politico. În cadrul întâlnirii va fi discutat subiectul noului ajutor financiar pentru Ucraina. La ultimul summit, organizat pe 14 și 15 decembrie, premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-a opus revizuirii bugetului blocului comunitar, blocând astfel un pachet de ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro destinat statului aflat în război. Modificările bugetare necesită acordul unanim al celor 27 de șefi de stat și de guvern din UE.
Cetățenii din Chile au respins în cadrul unui referendum o nouă constituție, informează DW. Proiectul noii legi fundamentale, considerat a fi unul conservator, a reprezentat a doua încercare a autorităților din statul sud-american de a înlocui actuala constituție, care a fost adoptată în 1980, în timpul dictaturii militare a lui Augusto Pinochet. În urma rezultatului, președintele Gabriel Boric a anunțat că nu va exista o a treia încercare de rescriere a constituției. Anul trecut, electoratul din Chile a respins o altă propunere de lege fundamentală, considerată a fi progresistă. Procesul adoptării unei noi constituții a început în urma unor proteste în 2019. Cu toate acestea, entuziasmul cetățenilor pentru schimbare a dispărut în urma pandemiei, a inflației și a stagnării economice.
Președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, a obținut al treilea mandat în urma alegerilor dintre 10 și 12 decembrie, conform Al Jazeera. Potrivit rezultatelor, acesta a obținut 89,6% dintre voturi, prezența la urne fiind de 66,8%. Votul, al cărui rezultat nu a fost pus la îndoială datorită eliminării oricărei opoziției serioase împotriva actualului lider, a avut loc în timp ce Egiptul se confruntă cu diverse crize, inclusiv războiul dintre Israel și Hamas din Gaza vecină și cea mai gravă criză economică din țară. Abdel Fattah el-Sisi a ajuns la putere în 2013 după ce l-a înlăturat de la putere pe primul președinte ales democratic al Egiptului, Mohamed Morsi. Susținătorii săi afirmă că acesta a readus calmul în țară după haosul care a urmat după revolta din 2011 care l-a înlăturat de la putere pe președintele Hosni Mubarak.
O navă a fost atacată în largul coastei Yemenului, autoritățile americane blamând rebelii Houthi pentru atac, conform Reuters. Membri ai mișcării Houthi din Yemen au atacat două nave comerciale din Marea Roșie cu drone navale, a anunțat gruparea susținută de Iran. Purtătorul de cuvânt al facțiunii, Yahya Sarea, a identificat navele ca fiind MSC Clara și Swan Atlantic, și a declarat că atacurile au fost efectuate după ce echipajele lor nu au răspuns la apelurile grupului, acestea fiind un protest la adresa ofensivei militare a Israelului împotriva grupării Hamas. Proprietarul Swan Atlantic a confirmat faptul că nava a fost lovită de un obiect neidentificat, însă niciunul dintre membrii echipajului nu a fost rănit. La nivel global, atacurile au provocat îngrijorări cu privire la impactul asupra trecerii petrolului, cerealelor și a altor mărfuri pe ceea ce este considerată a fi o importantă rută comercială globală.
Secretarul apărării Statelor Unite a solicitat un ajutor sporit pentru Gaza și a promis continuarea aprovizionării cu arme pentru armata israeliană, relatează Deutsche Welle. Aflat la Tel Aviv într-o vizită oficială, în care s-a întâlnit cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, dar și cu alți oficiali, Lloyd Austin a declarat că „Trebuie să oferim mai multă asistență umanitară celor aproape 2 milioane de persoane strămutate din Gaza și trebuie să distribuim acest ajutor mai bine”. De asemenea, acesta a reiterat sprijinul Statelor Unite pentru cauza israeliană și a confirmat faptul că vor fi trimise drept ajutor militar muniții critice, vehicule tactice și sisteme de apărare aeriană.
Autoritățile ucrainene au fost forțate să întrerupă operațiunile militare pe fondul epuizării ajutorului extern, informează BBC. Generalul de rang superior Oleksandr Tarnavskyi a declarat că trupele se confruntă cu deficit de muniție de-a lungul „întreaga linie a frontului”, acest lucru îngreunând desfășurarea ofensivei ucrainene. Acesta a subliniat și faptul că țara sa nu are obuze de artilerie, în special pentru armele care provin din epoca sovietică. Blocarea fondurilor menite să ajute ucraina pe plan militar vine ca urmare a unor dispute politice atât la nivelul Statelor Unite, cât și la nivelul Uniunii Europene. Astfel, republicanii din Congresul SUA au blocat un pachet militar de 60 de miliarde de dolari pentru la începutul acestei luni, iar Ungaria a blocat acordul de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro al UE săptămâna trecută.
Papa a declarat că preoții romano-catolici pot binecuvânta cuplurile de același sex, notează BBC. Acesta a afirmat că binecuvântarea poate veni doar în anumite contexte a aprobat un document emis de Vatican care anunță această schimbare. Cu toate acestea, declarațiile oficiale provenite de la Vatican susțin faptul că binecuvântările nu ar trebui să facă parte din ritualurile obișnuite ale Bisericii sau să aibă legătură cu uniunile civile sau cu nunțile, căsătoria fiind privită în continuare ca o uniune între un bărbat și o femeie. Cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefectul Bisericii, a afirmat că noua declarație a rămas „fermă cu privire la doctrina tradițională a Bisericii despre căsătorie” și că noua poziție nu validează statutul cuplurilor de același sex în ochii Bisericii Catolice.
Președintele Turciei și prim-ministrul Ungariei au hotărât să întărească legăturile dintre cele două state, potrivit Al Jazeera. Cea de-a doua vizită a președintelui turc la Budapesta în patru luni s-a soldat cu promisiuni de întărire a relațiilor dintre cele două state, acestea fiind singurele două țări NATO care nu au ratificat până acum oferta oficialilor de la Stockholm de a se alătura alianței militare în urma invadării Ucrainei. Cu toate acestea, cei doi lideri nu au comentat această problemă în discursul lor adresat jurnaliștilor. În schimb, președintele ungar Katalin Novak, care s-a întâlnit cu omologul său, a declarat că a fost abordată problema extinderii organizației transatlantice. În plus, vizita lui Erdogan coincide cu aniversarea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state.
