Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi
Roberta Metsola, europarlamentar de origine malteză, a fost aleasă în funcția de președinte al Parlamentului European, în contextul obținerii unei majorități copleșitoare în primul tur de scrutin, conform Euractiv. Astfel, Metsola a fost aleasă cu 458 de voturi, urmată de candidata Partidului Verde, suedeza Alice Kuhnke, cu 101 voturi. Europarlamentara îl succede pe italianul David Sassoli, care a decedat săptămâna trecută în urma unor complicații cauzate de pneumonie. În cadrul discursului acesteia, a declarat că lupta împotriva autoritarismului, a discriminării și a schimbărilor climatice vor fi principalele sale priorități. În ceea ce privește politica externă, ea a menționat tensiunile legate de suveranitatea Ucrainei, impasul din Cipru și relația UE cu țările din Balcanii de Vest.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că Bundestagul ar putea lua în considerare oprirea conductei Nord Stream 2, în cazul în care Rusia atacă Ucraina, conform Reuters. Olaf Scholz a avut o întâlnire la Berlin cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în urma discuțiilor dintre Rusia și statele occidentale privind desfășurarea de trupe de către guvernul de la Kremlin de-a lungul graniței cu Ucraina. Scholz a declarat anterior că Germania este dispusă să acorde sancțiuni în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. Principala măsură pe care Berlinul o poate lua ar include oprirea conductei Nord Stream 2 din Rusia către Germania, care are scopul de a aduce mai mult gaz rusesc în Europa de Vest. Oponenții Nord Stream 2, inclusiv Ucraina și Statele Unite ale Americii, consideră că va face Europa prea dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu energie.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a invitat Rusia la noi discuții privind situația tensionată din jurul Ucrainei, relatează Al Jazeera. Drept răspuns, Moscova a atestat că vrea o reacție din partea Occidentului cu privire la lista sa de cerințe de securitate înainte de a se angaja într-o nouă serie de discuții. În acest context politic tensionat, Stoltenberg a declarat că a propus o serie de întâlniri în cadrul Consiliului NATO-Rusia pentru a aborda atât punctul de vedere al Moscovei, cât și pe cel al Occidentului, pentru a “încerca să găsească o cale de urmat pentru a preveni orice atac militar împotriva Ucrainei”.
Vittorio Sgarbi, “mâna dreaptă” a fostului premier Silvio Berlusconi, a declarat că șansele fostului lider politic de a susține o campanie prezidențială de succes sunt nesemnificative, sfătuindu-l să-și retragă condidatura, conform Reuters. Berlusconi a condus patru guverne, dar împlinirea dorinței sale de a deveni președinte a fost întotdeauna puțin probabilă, în principal din cauza dosarului pentru fraudă fiscală și a scandalului petrecerilor sale sexuale notorii. În prezent, el este judecat sub acuzația de mituire a martorilor într-un dosar care implică presupusa prostituție a minorilor, din care a fost achitat.
Ministerul Justiției din Polonia a propus o lege a libertății de exprimare online, inițiativa fiind un răspuns direct la politica Facebook de a cenzura retorica de extremă dreapta, conform Euractiv. Un proiect de lege privind libertatea de exprimare online, prezentat pentru prima dată anul trecut, este gata pentru a fi aprobat de guvern și înaintat parlamentului, a declarat ministrul adjunct Michał Woś. Acesta este răspunsul ministerului la recenta decizie a Facebook de a elimina pagina de social media a partidului de extremă dreapta- Confederația, aflat în prezent în opoziție.
Coaliția condusă de Arabia Saudită a lansat raiduri aeriene asupra capitalei Yemenului, la scurt timp după ce rebelii Houthi, susținuți de Iran, au revendicat responsabilitatea pentru un atac mortal cu dronă în Emiratele Arabe Unite, conform CNN. Cel puțin 12 persoane au fost ucise și 11 au fost rănite, potrivit Al-Masirah, un organ de presă condus de rebelii houthi care controlează capitala yemenită. Echipe de căutare și salvare încercă să găsească supraviețuitori sub ruinele clădirilor distruse, a relatat Al-Masirah. Presa de stat houthi a mai relatat că peste 24 de lovituri aeriene au fost lansate de coaliția condusă de Arabia Saudită în ultimele 24 de ore asupra diferitelor zone din Yemen, provocând pagube materiale importante.
Prim-ministrul israelian, Naftali Bennett, a confirmat inițiativa Knessetului de a oferit sprijin de securitate și informații Emiratelor Arabe Unite împotriva atacurilor cu drone, după o lovitură mortală a grupului Houthi din Yemen, conform Reuters. Trei persoane au fost ucise și șase rănite luni, când trei cisterne au explodat în Abu Dhabi. Emiratele Arabe Unite, împreună cu Bahrain, au semnat acorduri cu guvernul Israelului, la Casa Albă, în anul 2020. Cele două națiuni din Golf și statul cu capitala la Ierusalim împărtășesc preocupări comune cu privire la Iran și forțele sale aliate din regiune. Bennett și Sheikh Mohammed au purtat discuții la Abu Dhabi în decembrie anul trecut, în cadrul primei întâlniri publică dintre cei doi lideri.
Primarul Moscovei a declarat că prelungește perioada de muncă la domiciliu, din cauza pandemiei de COVID-19, pentru a proteja persoanele în vârstă, până la data de 1 aprilie, conform Reuters. Primăria din Moscova a impus reguli de la sfârșitul lunii octombrie 2021 până la sfârșitul lunii februarie prin care persoanele de peste 60 de ani să rămână acasă dacă nu au fost vaccinate sau nu au trecut prin boală și obligă companiile să mute cel puțin 30% din personal la muncă de acasă. Marți dimineață s-au înregistrat 1.682 de cazuri de Omicron în Rusia. Numărul de decese de COVID-19 din statul cu capitala la Moscova se ridică la peste 670.000, al doilea cel mai mare din lume după Statele Unite ale Americii. Guvernul de la Kremlin și-a exprimat frecvent frustrarea față de adoptarea lentă a vaccinului Sputnik V, fabricat intern împotriva COVID-19.
Patru persoane au fost judecate marți, în capitala Elveției, pentru un protest împotriva guvernului Turciei, ce a avut loc în urmă cu patru ani, în cadrul căruia unii manifestanți au afișat o pancartă cu un pistol îndreptat spre o imagine a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, alături de cuvintele “Ucideți-l pe Erdogan”, relatează Euronews. Procurorii regionali din Berna au deschis la acea vreme o anchetă pentru presupusă “instigare la crimă și violență”, iar o anchetă a fost deschisă și în Turcia. Agenția turcă de stat, Anadolu a declarat că procurorii din Istanbul au lansat o anchetă separată. Persoanele responsabile pentru afiș ar putea fi acuzate de infracțiuni precum apartenența la o organizație teroristă, insultarea președintelui și promovarea propagandei teroriste, a relatat agenția de știri.
Ministrul de externe canadian, Melanie Joly, a condamnat decizia Kremlinului de a aduna trupe în apropierea granițelor cu Ucraina și a declarat că guvernul de la Ottawa va oferi echipamente militare Ucrainei, conform Reuters. Ucraina și aliații săi din NATO au tras un semnal de alarmă, deoarece Rusia a adunat zeci de mii de trupe lângă granițele Ucrainei în ultimele săptămâni, în pregătirea unei posibile noi ofensive militare. Ministrul de externe a mai declarat că guvernul Canadei este “profund îngrijorat de consolidarea militară făcută de Rusia la granițele cu Ucraina și extrem de preocupaț și de activitățile de destabilizare din Ucraina și din jurul acesteia”.