Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Oana Florea și Ioana Mănăilă
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut națiunilor europene și Statelor Unite ale Americii să renunțe la 5% din dozele proprii de vaccin COVID-19 în favoarea țărilor în curs de dezvoltare din Africa, avertizând că națiunile mai sărace plătesc „prețuri astronomice” pentru vaccin, relatează Al Jazeera. Macron a declarat că actuala distribuție a vaccinului a dus la o creștere fără precedent a inegalității globale și a avertizat că unele țări din Africa au plătit de două sau de trei ori mai mult decât Uniunea Europeană pentru vaccin. Declarația președintelui francez a avut loc în contextul în care secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a denunțat distribuția globală extrem de inegală a vaccinurilor COVID-19. Națiunile bogate, precum Regatul Unit și Canada, au comandat doze suficiente pentru a-și vaccina populația de mai multe ori, în timp ce multe națiuni africane și latino-americane nu au stocuri suficiente pentru a-i inocula pe cetățenii lor nici măcar o dată.
Marea Britanie și Canada au impus sancțiuni generalilor implicați în lovitura de stat din Myanmar, în timp ce Japonia a declarat că a convenit cu Statele Unite ale Americii, India și Australia că democrația trebuie restaurată rapid, informează Reuters. Regatul Unit a declarat că va impune înghețarea activelor și interdicții pentru trei generali, iar Canada a informat că va lua măsuri împotriva a nouă oficiali militari. Ministrul britanic de Externe, Dominic Raab, a declarat că „alături de aliații noștri internaționali vom face armata Myanmarului să dea socoteală pentru încălcarea drepturilor omului” făcând astfel dreptate cetățenilor din Myanmar. Marea Britanie a instituit deja sancțiuni împotriva liderului juntei Min Aung Hlaing, acuzându-l că a încălcat drepturile grupurilor etnice minoritate. Guvernul din Myanmar nu a avut nicio reacție imediată, dar zilele trecute un purtător de cuvânt al armatei a declarat că se așteaptă la sancțiuni din partea comunității internaționale.
Un tribunal din Belarus a condamnat două jurnaliste la doi ani de închisoare, fiind acuzate de încălcarea ordinii publice după ce au organizat un protest împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko, informează EuroNews. Cele două jurnaliste, Katsiaryna Andreyeva și Daria Chultsova, au fost arestate în 15 noiembrie într-un apartament din capitala Minsk de unde au transmis în direct manifestațiile în semn de omagiu aduse unui activist al opoziției, Roman Bondareko, care a murit în custodia poliției. Jurnalistele au fost acuzate de „organizarea de acțiuni care încalcă grav ordinea publică”, iar ambasada Statelor Unite din Belarus a cerut eliberarea jurnalistelor îndemnând autoritățile din Belarus să nu îi mai acuze pe jurnaliști pentru simplul motiv că își fac treaba. O serie de 90 de raiduri efectuate în această săptămână au vizat 20 de jurnaliști și activiști comunitari, iar potrivit autorităților cei vizați de raiduri nu numai că au sprijinit demonstrațiile din 2020, dar au și colaborat cu agenți străini.
Liderul Mișcării Cinci Stele din Italia a declarat că senatorii care au respins guvernul prim-ministrului Mario Draghi vor fi excluși din partid, relatează Reuters. Decizia de a-l sprijini pe Draghi, fostul șef a Băncii Centrale Europene, a divizat Mișcarea Cinci Stele, un grup de 15 senatori ignorând rezultatul votului online al partidului de săptămâna trecută, care a decis să sprijine noua administrație. Liderul partidului, Vito Crimi, a informat că cei 15 senatori „vor fi expulzați plătind masiv pentru rebeliunea lor care a împiedicat guvernul să obțină o victorie copleșitoare.” Disidenții s-au plâns că susținerea unui prim-ministru tehnocrat contravine idealurilor grupului și au declarat că nu pot sprijini un guvern format din inamicul lor principal, partidul Forza Italia al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi. Cel mai probabil, Draghi va obține o nouă victorie în urma celui de-al doilea vot de încredere, însă este de așteptat ca unii parlamentari ai Mișcării Cinci Stele să sfideze ordinele partidului și să voteze împotrivă.
Premierul georgian Giorgi Gakharia a anunțat că demisionează, criticând o decizie a unui tribunal care a hotărât reținerea unui lider al poziției, relatează EuroNews. Un tribunal al capitalei georgiene Tbilisi a decis arestarea preventivă a președintelui partidului Mișcarea Națională Unită, Nika Melia, care este acuzat de incitare la „violență în masă” în cadrul protestelor antiguvernamentale din 2019. Gakharia a declarat că decizia curții reprezintă „un risc pentru sănătatea și viața cetățenilor, sporind polizarea politică a țării”, dar opoziția consideră că mișcarea acestuia este motivată politic. Georgia se află în plină criză politică după alegerile parlamentare din octombrie, politicienii opoziției refuzând să își înceapă mandatul din cauza unor presupuse nereguli electorale. Arestarea lui Melia poate înrăutăți situația din țară, iar ambasada Statelor Unite din Georgia a îndemnat ca lucrurile să se rezolve pe cale pașnică adăugând că violența nu este benefică nimănui, cu excepția celor care vor să submineze stabilitatea țării.
Senatorul republican de Texas, Ted Cruz, a plecat împreună cu familia sa în Mexic, în timp ce țara se confruntă cu întreruperi de energie electrică și apă din cauza temperaturilor foarte scăzute, informează BBC. Fotografiile parlamentarului republican apărute pe Twitter miercuri, dintr-un aeroport, au stârnit controverse deoarece el a ales să plece din Texas în mijlocul acestei crize. CBS News a confirmat faptul că Ted Cruz a zburat la Cancun împreună cu familia sa. Acesta nu a făcut comentarii despre călătorie, menținându-și activitatea pe Twitter cu postări legate de activitatea politică. Deși parlamentarul nu este în mod direct răspunzător în situațiile de urgență din Texas, rezidenții se adresează adesea oficialilor aleși, printre care se află și Ted Cruz. Ted Cruz a fost nevoit să se întoarcă joi în Texas după ce a primit numeroase critici cu privire la călătoria făcută. Cel puțin 24 de persoane au decedat din cauza fenomenelor meteorologice cauzate de de temperaturile scăzute din această iarnă.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că va trimite duminică peste 11.000 de vaccinuri împotriva virusului Ebola, în urma focarului declarat în Guineea, relatează Al Jazeera. Matshidiso Moeti, directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Africa, a declarat că vor fi expediate încă 8.600 de doze de vaccin din Statele Unite. Campania de vaccinare urmează să înceapă luni, imediat ce dozele vor fi distribuite, a informat Mohamed Lamine Yansane, consilierul ministrului sănătății din Guineea. Epidemia de Ebola a fost depistată pe 14 februarie, după ce șapte persoane au declarat simptome, în urma participării la o înmormântare în Goueke. Peste 100 de experți sunt așteptați până la sfârșitul lunii pentru a ajuta Guineea la evitarea răspândirii bolii.
Experții din domeniul sănătății au avertizat că fermele de nurcă reprezintă un risc constant de răspândire a coronavirusului în rândul oamenilor și animalelor sălbatice, declară The Guardian. Având în vedere riscul răspândirii cauzat de nurci, experții UE în domeniul bolii și siguranței alimentelor solicită testarea periodică a personalului și a animalelor, din cauza detectării virusului în 400 de ferme de nurcă din Europa. Nurcile sunt considerate o sursă prin care coronavirusul se răspândește rapid în fermele în care cresc mii de animale prin sisteme de adăpost deschis. În urma descoperirii a unei variante mutante a virusului, Danemarca, cel mai mare exportator de nurcă din lume, a anunțat exterminarea a până la 15 milioane de nurci în luna noiembrie. Producătorii de vizon au solicitat interzicerea vânzării și întreținerii blănurilor pentru a reduce răspândirea bolilor.
Banca Mondială l-a numit joi pe Makhtar Diop, fost ministru al economiei și finanțelor națiunii din Africa de Vest, primul director executiv african din al sectorului său privat, International Finance Corp, relatează Reuters. Postul reprezintă o poziție cheie a eforturilor băncii de a finanța vaccinurile și de a conduce investițiile în proiecte energetice cu emisii reduse de carbon, transport, apă curată, servicii digitale și alte infrastructuri. Makhtar preia postul după ce a fost vicepreședinte pentru infrastructură al Băncii Mondiale, activitatea băncii în domeniilor energiei, transporturilor, dezvoltării digitale și a altor sectoare fiind făcută de acesta. David Malpass, directorul Băncii Mondiale, a lăudat experiența lui Diop atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acesta a menționat că abilitățile lui Makhtar vor ajuta la criza globală și la construirea unei redresări ecologice și rezistente.
Biserica Ortodoxă Sârbă a ales joi un nou lider, pe Episcopul Porfirije Peric, în vârstă de 59 de ani, informează Reuters. Acesta este văzut ca un modernist în interiorul bisericii conservatoare, fiind al 46-lea patriarh al Serbiei și succesorul patriarhului Irinej, care a decedat din cauza coronavirusului, la vârsta de 90 de ani. Biserica Ortodoxă Sârbă a declarat că Porfirije menține relații de prietenie personală și o cooperare strânsă cu preoții și reprezentanții altor biserici și comunități religioase. Considerat drept unul dintre cei mai importanți clerici și intelectuali contemporani de către Biserica Ortodoxă Sârbă, noul Patriarh este creditat cu „menținerea unor relații bune cu ceilalți preoți și reprezentanți ai altor religii”. Noul lider al bisericii ortodoxe sârbe va conduce o instituție cu circa 12 milioane de enoriași.
