Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Ministrul german al Educației, Bettina Stark Watzinger, și-a anunțat vizita oficială de stat în Taiwan, devenind primul ministru al cabinetului german care vizitează Taiwan de la vizita din 1997, menționează Deutsche Welle. În cadrul unui comunicat de presă, un purtător de cuvânt al ministrului german al Educației a declarat că decizia a fost luată drept o măsură de a îmbunătăți relațiile bilaterale dintre cele două state, menținând cooperarea dintre Berlin și Taipei în domeniul electronicii, bazat pe utilizarea semiconductoarelor. „Taiwanul este o democrație și un important partener comercial și de investiții pentru Germania, motiv pentru care schimburile regulate și, de asemenea, vizitele reciproce ale miniștrilor sunt complet normale”, a declarat Ministerul de Externe. În același timp guvernul de la Beijing condamnă schimburile diplomatice străine cu Taiwan, considerând insula autonomă ca fiind o provincie renegată a Chinei. Ulterior, vizita unei delegații de parlamentari germani care a vizitat Taiwan, în ianuarie 2022, a provocat mai multe reacții din partea Chinei, care a desfășurat multiple exerciții militare în jurul Taiwanului.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat în cadrul unei conferințe de presă de la Ankara alături de omologul său finlandez, Sauli Niinistö, că va sprijini cererea Finlandei de a adera la NATO, informează BBC. Decizia survine ca urmare a vizitei oficiale, la Ankara, a președintelui Finlandei, Sauli Niinistö, după zece luni în care statul finlandez și-a păstrat neutralitatea în privința războiului ruso-ucrainean. Erdoğan a apreciat cererea Finlandei de a adera la NATO și a declarat că va cere parlamentului să voteze pentru ratificarea aderării acesteia. „Am decis să începem protocolul de aderare a Finlandei la NATO în parlamentul nostru. Orice extindere a NATO are nevoie de sprijinul tuturor membrilor săi – iar Finlanda este acum un pas mai aproape de aderare”, a adăugat președintele turc. Cu toate că parlamentul Turciei a aprobat planul procesului de ratificare al aderării Finlandei la NATO, acesta refuză în continuare să sprijine Suedia. Din 1994, atât Finlanda, cât și Suedia au fost parteneri oficiali ai NATO și-au luat parte la misiunile NATO de la Războiul Rece. Recent, ambele state au declarat că renunță neutralitatea lor militară, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.
Un nou val de proteste a izbucnit pe străzile din Paris, la o zi după ce președintele Emmanuel Macron și guvernul său au decis să încerce să aprobe prin decret noul plan de reformă a pensiilor, fără un vot final în camera inferioară, relatează Deutsche Welle. Astfel, liderii Confederației Generale a Muncii (CGT) au cerut oamenilor să părăsească școlile, fabricile, rafinăriile, cât și locurile de muncă. Traficul, serviciul de salubrizare, dar și campusurile universitare au fost perturbate, mai multe sindicate amenințând cu greve nelimitate ca răspuns la decretul privind pensiile. În timp ce în Paris cele mai multe demonstrații au implicat incendierea mașinilor, în alte orașe din Franța majoritatea manifestanților au fost pașnici. Ministrul de Interne, Gerard Darmanin, a declarat că un număr de aproximativ 310 persoane au fost arestate de poliție și a promis că vor lua măsuri împotriva făcătorilor de probleme. „Opoziţia este legitimă, protestele sunt legitime, dar provocarea haosului nu este”, a specificat el. Experții politici susțin că un articol special din cadrul constituției franceze permite anularea noii reforme a pensiilor, dar numai prin rectificarea unui vot de cenzură în guvern în termen de 24 de ore de la decret.
Oficialii de la Beijing au anunțat că Președintele Chinei, Xi Jinping, va călători săptămâna viitoare la Moscova pentru a facilita dialogul diplomatic cu președintele rus, Vladimir Putin, menționează BBC. Întâlnirea celor doi lideri politici survine în contextul în care oficialii chinezi au lansat un document de poziție privind încetarea războiul din Ucraina și începerea negocierilor de pace între oficialii de la Kiev și Moscova. În timp ce mai mulți specialiști din domeniul științelor politice și al relațiilor internaționale susțin că neutralitatea declarată a Chinei este falsă, fiind în interesul geopolitic al Beijingului ca războiul să continue, pentru ca Rusia să epuizeze toate resursele Occidentului. Până acum, China nu a furnizat Rusiei ajutor militar pentru a o ajuta să câștige războiul din Ucraina, însă, cu toate acestea, oficialii Statelor Unite ale Americii atenționează că Beijingul ia în considerare acest lucru. Întâlnirea cu Vladimir Putin, reprezintă prima vizită oficială a președintelui chinez, la un an după ce trupele ruse au invadat Ucraina. Ambii lideri urmează să ia prânzul luni, urmat de o serie de negocieri politice care vor avea loc marți.
Președintele american, Joe Biden și prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, au participat la o serie de evenimente comune cu ocazia sărbătorii Ziua Sfântului Patrick, informează CNN. Vizita liderului irlandez la Casa Albă marchează o tradiție anuală, sărbătorirea legăturilor puternice dintre Statele Unite ale Americii (SUA) și Irlanda. În prima parte a zilei, Varadkar a luat micul dejun la reședința vicepreședintelui Kamala Harris, iar la prânz acesta s-a întâlnit cu Biden la Capitoliul SUA, găzduiți de Președintele Republican al Camerei, Kevin McCarthy. Președintele american a subliniat, de asemenea, un acord mai recent, cunoscut sub numele de Cadrul Windsor, care are ca scop atenuarea tensiunilor legate de statutul comercial al Irlandei de Nord după ieșirea Regatului Unit din UE și menținerea acordului de pace, vechi de un sfert de secol. „Este un pas vital și care va ajuta să ne asigurăm că toți oamenii din Irlanda de Nord au oportunitatea de a-și realiza întregul potențial”, a declarat el. Totodată, festivitățile de Ziua Sf. Patrick anticipează o călătorie prezidențială în Irlanda de Nord, pentru a marca viitoarea aniversare a Acordului din Vinerea Mare, semnat la Belfast, pe 10 aprilie 1998, atât de către guvernul britanic, cât și de cel irlandez.
Indicii bursieri din Europa și din SUA au scăzut pe măsură ce gigantul elvețian de creditare Credit Suisse suferă pierderi financiare, raportează BBC News. Firma continuă să înregistreze pierderi, și a primit un ajutor de urgență de 45 de miliarde de lire de la Banca Națională a Elveției, dar temerile privind solvabilitatea băncii persistă. Problemele de la Credit Suisse au coincis cu falimentul a doi creditori din SUA, Silicon Valley Bank (SVB) și Signature Bank, ceea ce a ridicat temeri cu privire la stabilitatea sistemului bancar. Autoritățile de reglementare din SUA au intervenit pentru a se asigura că clienții SVB și Signature Bank au avut acces deplin la banii lor, dar persistă îngrijorarea că alte bănci, inclusiv First Republic, ar putea fi vulnerabile unei avalanșă de clienți care își retrag depozitele. Băncile centrale din întreaga lume au crescut brusc costurile de împrumut în ultimul an. Jeffrey Cleveland, economist șef la Payden și Regal, a avertizat că și alte bănci ar putea fi afectate de această problemă dacă băncile centrale continuă să majoreze ratele dobânzilor. Atât Rezerva Federală a SUA, cât și Banca Angliei sunt așteptate să majoreze ratele săptămâna viitoare, dar anumite surse au speculat și că acestea ar putea fi reduse sau eliminate.
Taoufik Charfeddine, ministrul tunisian de interne, a demisionat, informează Al-Jazeera. Motivul declarat este că dorește să petreacă mai mult timp cu copiii săi după moartea soției sale, Salwa, anul trecut. Președintele Kais Saied a preluat un control tot mai mare asupra forțelor de securitate din iulie 2021, când a demis guvernul lui Hichem Mechichi, a dizolvat parlamentul și a trecut la guvernare prin decret. În ultimele săptămâni, autoritățile tunisiene au reținut personalități proeminente ale opoziției și le-au acuzat de conspirație împotriva securității statului. De asemenea, poliția a desfășurat o campanie de reprimare a africanilor subsaharieni care nu au permise de ședere, reținând sute de persoane și închizând ochii la violență motivată rasial. Saied a cerut forțelor de securitate și autorităților să rețină și să expulzeze imigranții și a calificat migrația drept o conspirație pentru a schimba datele demografice ale Tunisiei, transformând-o ,,doar într-o țară africană” fără conexiuni cu lumea arabă și islamică.
Ministrul britanic de interne, Suella Braverman, a comunicat că va vizita Rwanda în acest weekend pentru a discuta despre un acord prin care Marea Britanie va reloca migranții care sosesc fără permisiune, informează Reuters. Parteneriatul este o parte importantă a planului Marii Britanii de a reține și deporta solicitanții de azil care sosesc în bărci peste Canalul Mânecii, o propunere despre care unele organizații spun că este ineficientă și ar putea îngreuna eforturile refugiaților autentici. Primul zbor de deportare a fost blocat de o ordonanță a Curții Europene a Drepturilor Omului, dar opozanții încearcă să facă apel la acest verdict în aprilie și ar putea ajunge la Curtea Supremă a Marii Britanii mai târziu în cursul anului. Braverman și-a apărat cu fermitate abordarea, descriindu-și adversarii drept ,,binefăcători naivi”. După ce un număr record de 45.000 de migranți au sosit în Marea Britanie anul trecut la bordul ambarcațiunilor navale, premierul Rishi Sunak a declarat că găsirea unei soluții este una dintre prioritățile sale. Marea Britanie a licitat un contract de 95 de milioane de dolari pentru a-i deporta, în schimb, în state precum Rwanda.
Prim-ministrul haitian, Ariel Henry, a semnalat vineri că intenționează să mobilizeze armata pentru a sprijini poliția națională în lupte împotriva grupărilor infracționale, informează ABC News. Surse din interiorul Ministerului Apărării au declarat pentru Associated Press că oficiali ai statului pregătesc o reactivare a armatei, ajutorul acesteia fiind necesar, deoarece aceste grupări controlează 60% din capitala Port-au-Prince și ucigând sute de persoane în ultimele luni. Armata haitiană a fost desființată în 1995, dar a fost refinanțată de către Jean Jovenel Moise, președintele Haitiului asasinat în 2021. Zeci de mii de haitieni au fost strămutați din cauza violențelor și a luptelor pentru teritoriu.
