Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a marcat vineri cea de-a 10-a aniversare de la moartea tatălui său participând la o ceremonie cu oficiali de rang înalt, conform CNN. Kim Jong Il, al doilea lider din dinastia familiei Kim, a condus Coreea de Nord timp de 17 ani până la moartea sa, pe 17 decembrie 2011. Ceremonia a avut loc în fața Palatului Kumsusan al Soarelui din capitala Phenian, unde au fost înfășurate cadavrele lui Kim Jong Il și ale tatălui său, liderul fondator al Coreei de Nord, Kim Il Sung. Ziarele, toate atent controlate de guvernul nord-coreean, au publicat articole în care îl laudă pe Kim Jong Il. Sub Kim Jong Il, coreenii au suferit de foamete larg răspândită, și deși predecesorul său a promis că va pune capăt acestui fenomen, conducerea de la Phenian se confruntă cu probleme economice severe cauzate de sancțiunile internaționale, dezastrele naturale și restricțiile impuse în timpul pandemiei, care au redus comerțul și au împins populația spre sărăcie.
Guvernul rus a amenințat companiile Google și Meta cu amenzi în valoare de milioane de dolari pentru că nu s-au conformat la ștergerea conținutului pe care liderii ruși îl consideră ilegal, conform BBC. În vara anului 2018, un poet rus, sub pseudonimul Siberian Viking, a postat o caricatură a președintelui și prim-ministrului Rusiei pe contul său de Facebook, cerând cetățenilor ruși înlăturarea liderilor. Guvernul rus a somat compania Facebook pentru a elimina postarea pe criterii precum lipsa de respect față de stat, constituție și președintele Federației Ruse. Reprezentanții Facebook nu s-au conformat deciziei, iar postarea a fost inclusă într-unul dintre cele peste 600 de procese lansate împotriva rețelelor de socializare occidentale în Rusia doar în acest an, soldând cu amenzi de peste 2 milioane de dolari. O examinare atentă a celor peste 600 de postări enumerate în procedurile judiciare împotriva companiilor care administrează platformele de social media au arătat că majoritatea covârșitoare a conținutului postat sunt apeluri de a participa la demonstrații de susținere a liderului opoziției aflat în închisoare, Aleksei Navalnîi.
Guvernul Rusiei a solicitat o garanție din punct de vedere juridic conform căreia alianța militară NATO va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina, potrivit Reuters. Guvernul de la Moscova a declarat că este o cerință esențială pentru scăderea tensiunilor în Europa și dezamorsarea unei crize asupra Ucrainei. Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Ryabkov, a prezentat o listă de garanții de securitate ambițioase pe care dorește să le negocieze cu liderii occidentali, declarând pentru reporteri că este necesară reconsolidarea relațiilor pe plan internațional. Ryabkov a adăugat că liderii ruși nu mai sunt dispuși să suporte situația actuală și a cerut guvernului din Statele Unite ale Americii să analizeze serios propunerile și să formuleze un răspuns pentru a demara negocierile cât mai curând.
Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a adoptat o propunere de înființare a unui grup internațional de expertiză care va avea ca scop raportarea abuzurilor comise în războiul din Etiopia, conform Reuters. Rezoluția propusă de către reprezentanții Uniunii Europene la forumul din Geneva a fost adoptată cu 21 de voturi “pentru”, doar 15 din cele 47 de state membre opunându-se propunerii, printre care delegați ai Rusiei și Chinei. Oficiali ai Etiopiei și ai țărilor africane au cerut în dezbatere respingerea propunerii, dar reprezentanți din Senegal și Sudan, precum și din alte 9 state participante la forum, s-au abținut. Până în prezent, mii de civili au murit și milioane au rămas fără adăpost din cauza conflictului dintre guvernul federal și forțele rebele, iar oficiali ai Națiunilor Unite au tras un semnal de alarmă cu privire la încălcări grave ale drepturilor omului, solicitând aplanarea conflictului.
Negociatorii de la discuțiile indirecte dintre Iran și Statele Unite ale Americii privind acordul nuclear mai au la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a ajunge la un consens, informează Reuters. De la începutul negocierilor din luna iunie, după instalarea în funcție a președintelui Ebrahim Raisi în Iran, discuțiile nu au înregistrat progrese vizibile, fiind blocate și reluate în mai multe instanțe. Negociatorii Teheranului au solicitat schimbări majore în schița unui acord care a luat contur în șase runde anterioare de discuții, lăsând negocierile în mare parte blocate, în timp ce puterile occidentale au avertizat că în timp ce activitățile nucleare continuă să progreseze în Iran, perioada rămasă pentru negocieri este scurtă.
În contextul noului val de Covid-19 și al creșterii inflației, guvernul ceh de centru-dreapta a preluat mandatul, conform CNN. Premierul ceh Petr Fiala a alcătuit o coaliție de centru-dreapta care va avea rolul de a gestiona situația tensionată din țară, cauzată de multiplii factori precum costurile energetice în creștere, deficite bugetare și cazurile de Covid-19 în creștere. Astfel, prezenta coaliție, pe care analiștii politici au desemnat-o ca fiind mult mai pro-occidentală și mai interesată de Uniunea Europeană decât guvernul anterior, este formată din 5 partide – de la Partidul Civic Democrat, conservator din punct de vedere fiscal, până la Partidul Piraților, un partid liberal care intră pentru prima dată la guvernare.
Capra uriașă de paie, care a devenit un punct de atracție anual în orașul suedez Gavle, a fost incendiată din nou, informează BBC. Gavlebocken (capra din Gavle) a fost amplasată în Piața Castelului din centrul orașului în fiecare Crăciun din 1966 și a devenit o țintă obișnuită pentru piromani și vandali. Deși aceasta a rămas în picioare în urma atacurilor anterioare, de această dată pompierii nu au reușit să intervină la timp. Purtătoarea de cuvânt Rebecca Steiner s-a declarat devastată de acest atac, mărturisind că “Mai este doar o săptămână până la Crăciun și nu pot să înțeleg cum o persoană poate comite un astfel de atac asupra unui simbol al Crăciunului cunoscut în întreaga lume”.
Guvernul Franței a anunțat că va cere Comisiei Europene inițierea unei proceduri judiciare împotriva Regatului Unit cu privire la autorizațiile de pescuit post-Brexit, relatează Euronews. Conform acordului comercial Brexit încheiat în decembrie 2020, navele de pescuit din Uniunea Europeană pot continua să pescuiască în apele britanice dacă obțin o licență, însă acestea trebuie să dovedească faptul că au pescuit anterior în această zonă, o cerință pe care navele franceze mai mici, lipsite de tehnologia adecvată, au avut dificultăți în a o îndeplini. Multe dintre navele de mici dimensiuni nu au reușit să obțină licențe de la autoritățile din Regatul Unit sau din Jersey. În acest context tensionat, statul francez a cerut Regatului Unit să elibereze licențe pentru cele 100 de cereri încă în așteptare, înainte de termenul limită impus de Comisia Europeană, respectiv 10 decembrie. Cu toate acestea, Regatul Unit a acordat doar 23 de licențe.
Negocierile dintre liderii statelor membre UE cu privire la politica energetică au fost dizolvate din cauza luptei pentru carbon și pentru finanțarea ecologică, relatează Euractiv. Așadar, în contextul în care statele au avut discuții aprinse pe tema modului în care să răspundă la prețurile record ale carbonului și la viitoarele norme privind investițiile ecologice, summitul de la Bruxelles s-a încheiat fără niciun acord. Unele state membre, în special Polonia, au făcut presiuni asupra Comisiei Europene pentru a reduce prețurile volatile de pe piața carbonului, prin limitarea activității speculative, o cerință care nu se afla în concordanță cu pozițiile altor state membre, precum Germania. Mai mult decât atât, o nouă dispută a apărut pe tema etichetării gazelor naturale și energiei nucleare drept investiții favorabile climei, în contextul în care unele state au cerut Comisiei Europene să propună încă din această lună reglementări privind “sistemul de impozitare a finanțării durabile”, măsură ce a stârnit un lobby intens din partea mai multor guverne.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a atacat opoziția republicană în contextul promovării unei politici legislative federale privind drepturile de vot, în timpul discursului său din cadrul Universității de Stat din Carolina de Sud, conform ABC News. Deși administrația prezidențială a susținut eforturile democraților de a reforma dreptul la vot încă de la preluarea mandatului, obstrucționarea din Congres, venită din partea republicanilor, a blocat eforturile democraților. Cu toate acestea, președintele Joe Biden a declarat că va lupta până la capăt pentru libertatea de vot și pentru legea privind drepturile de vot intitulată John Lewis, care are ca scop restabilirea puterii guvernului federal de a supraveghea legile electorale ale statelor pentru prevenirea discriminării.
