Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Oana Florea și Adrian Călugăru
Unul din trei refugiați s-a confruntat cu gânduri suicidale, iar unul din cinci a avut cel puțin o tentativă de sinucidere, relevă un studiu elaborat de Comitetul Internațional pentru Ajutorare (IRC), care a avut ca grup țintă refugiații aflați de peste doi ani și jumătate pe insulele Lesbos, Samos și Chios din Grecia, informează The Guardian. Politicile restricționare ale Uniunii Europene au contribuit și mai mult la deteriorarea stării psihice a refugiaților, studiul relevând că majoritatea acestora se confruntă și cu o deprivare a somnului, depresie și anxietate. ”În medie, aproape trei din patru persoane consiliate de IRC în cadrul programului de asistență psihologică au raportat experimentarea unor simptome de afecțiune psihică, indiferent de originea socială sau vârsta acestora”, se arată în studiul citat. Autorii studiului au subliniat că, într-un an marcat de pandemia de coronavirus, precum și de dezastrul de pe insula Lesbos, în urma căruia 13.000 de azilanți au fost evacuați din tabăra de la Moria, condițiile umanitare din avanposturile UE aflate în calea migranților s-au deteriorat considerabil.
Statele din Balcanii de Vest și din Estul Europei se confruntă cu valori ridicate ale poluării, o cauză agravantă a afecțiunilor respiratorii, în special pe fondul pandemiei de coronavirus, relatează The Independent. Poluarea aerului reprezintă un factor care afectează speranța de viață în state precum Bosnia-Herțegovina, Croația sau Polonia, potrivit unor avertismente ale Organizației Națiunilor Unite. În cursul zilei de joi, Polonia și Bosnia-Herțegovina au înregistrat valori ridicate ale poluării aerului, alimentând îngrijorările privind impactul asupra sănătății populației. Capitala bosniacă Sarajevo era învăluită în cursul zilei de un strat gros de smog, care a determinat autoritățile să ceară persoanelor cu afecțiuni respiratorii să-și restrângă activitatea, iar școlilor să țină elevii în interior. De asemenea, Polonia a înregistrat valori ridicate ale poluării aerului, în special din cauza activității industriale și a dependenței de cărbune, în special în sudul țării. Totodată, spitalele din aceste țări riscă să nu facă față pacienților cu afecțiuni respiratorii, altele decât cele provocate de virusul Covid-19, după ce majoritatea au devenit unități-suport pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că nu s-a decis încă dacă va candida din nou la președinție după încheierea actualului mandat în 2024 și a respins totodată acuzațiile de tentativă de asasinat a disidentului Alexei Navalnîi, menționând că ”dacă l-am fi otrăvit noi, făceam treaba până la capăt” , relatează Al Jazeera. În cadrul conferinței sale anuale, Putin a anunțat că nu a luat încă o decizie în ceea ce privește candidatura la președinție în 2024 și a respins acuzațiile potrivit cărora Kremlinul s-ar fi aflat în spatele otrăvirii liderului opoziției, Aleksei Navalnîi. În urma unor investigații ale experților din mai multe state occidentale s-a constatat că Navalnîi a fost urmărit de agenți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) care au pregătire specializată în arme chimice, chimie și medicină. Președintele rus a negat acuzațiile și a declarat că opozantul a fost sprijinit de Comunitatea de Informații a Statelor Unite, motiv pentru care agenții de securitate ruși îl vor supraveghea. Purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi a declarat că afirmațiile lui Putin confirmă faptul că acesta a fost urmărit de agenți FSB, dar cu toate acestea Navalnîi a anunțat că se va întoarce în Rusia după ce se va recupera complet în Germania.
Spania este pe cale să legalizeze eutanasierea după ce parlamentarii au votat în favoarea unei legi care contrazice dogmele religioase catolice, relatează The Independent. Legea îi vizează pe pacienții ale căror vieți au devenit de nesuportat din cauza bolilor cronice și incurabile, sinuciderea fiind permisă doar cu supraveghere și control medical strict. Legea a fost adoptată cu 198 voturi ”pentru” și 138 voturi ”împotrivă” în camera inferioară a parlamentului, legislația urmând să treacă la Senat și să între în vigoare până la începutul anului viitor. Proiectul de lege a fost susținut de toate partidele politice, cu excepția Partidului Popular conservator și a partidului de extremă dreapta Vox. Ministrul socialist al sănătății, Salvador Illa, a declarat că această problemă este prezentă în societate, fiind mai presus de ideologii. Un parlamentar din partea Vox consideră legea o distrugere a culturii, în timp ce Partidul Popular a propus îmbunătățirea îngrijirii paliative pentru pacienții incurabili. Într-o ultimă încercare de a împiedica adoptarea legii, episcopii catolici spanioli le-au cerut credincioșilor să ia parte la o zi de post și rugăciune. Olanda, Belgia, Luxemburg și Canada se numără printre statele care permit eutanasierea, în timp ce Noua Zeelandă a adoptat recent o lege care legalizează sinuciderea asistată.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost diagnosticat pozitiv cu noul coronavirus, în urma efectuării unui test PCR la debutul primelor simptome, relatează Reuters. Macron și soția sa, Brigitte, se vor autoizola pentru următoarele șapte zile, iar președintele francez va continua să își îndeplinească atribuțiile de la distanță. Biroul de presă al liderului francez a refuzat să ofere detalii despre starea de sănătate a președintelui, declarând că toate călătoriile acestuia au fost anulate, inclusiv vizita în Liban programată pe 22 decembrie. Macron a participat la summit-ul european de la sfârșitul săptămânii trecute unde s-a întâlnit cu numeroși lideri europeni. De asemenea, președintele a găzduit o cină privată cu președintele egiptean Abdel Fattha al-Sisi și a luat prânzul cu președintele Consiliului European Charles Michel, cu premierul spaniol Pedro Sanchez și cu premierul portughez Antonio Costa. În urma acestei vești, președintele Consiliului European și premierul spaniol au anunțat că se vor autoizola ca măsură de precauție.
Curtea Europeană de Justiție a aprobat o decizie a autorităților belgiene din Flandra pentru interzicerea sacrificiilor de animale koșer și halal, fără asomarea (adormirea acestora cu un pistol special cu glonț captiv sau șocuri electrice – n.r.) acestora, respingând o contestație formulată de grupări religioase, informează BBC. Decizia curții supreme europene sprijină astfel reglementarea autorităților din Flandra care cer asomarea animalelor sacrificate în baza respectării drepturilor acestora. Procesul de asomare nu conduce la decesul animalului, care poate fi apoi sacrificat fără suferință. Verdicul dat de Curtea Europeană de Justiție a provocat nemulțumirea grupărilor religioase musulmane sau iudaice, fiind cu atât mai surprinzătoare cu cât anterior acestea avuseseră succes în instanță, pe motivul respectării libertății religioase.
Oamenii de știință din India au găsit nichel în probele de lapte din orașul Eluru, în contextul în care sute de persoane s-au îmbolnăvit misterios în urmă cu o săptămână, relatează Al Jazeera. Peste 600 de persoane din statul Andhra Pradesh au raportat stări de greață, convulsii și leșin, în timp ce o persoană a decedat pe 7 decembrie. Avr Moha, inspectorul medical al Spitalului Districtual Eluru, a declarat că prezența nichelului în mostrele de lapte reprezintă un real motiv de îngrijorare, adăugând că există posibilitatea ca acestea să provină de la pesticide. Experții de la Institutul Indian al Științelor Medicale și de la Institutul Indian al Tehnologiei chimice au confirmat că reziduurile de pesticide ar putea fi motivul pentru acestor îmbolnăviri. De asemenea, presa indiană a relatat că oficialii Institutului Național de Nutriție au găsit componente de pesticide în unele legume în urma testării produselor alimentare. Autoritățile indiene au anunțat că pacienții au fost externați, iar de duminică nu a fost raportat niciun caz nou.
Sute de adolescenți răpiți de gruparea militantă islamistă Boko Haram în nord-vestul Nigeriei au fost eliberați și se află în custodia autorităților, relatează BBC. Un purtător de cuvânt al guvernatorului din statul Katsina a precizat că 344 de elevi, care au fost răpiți săptămâna trecută dintr-o școală de băieți, au fost eliberați și se află într-o stare bună. Totodată, guvernatorul din Katsina, Aminu Bello Haram, a declarat pentru Agenția France Pressse că nu toți copiii răpiți de Boko Haram au fost eliberați. Circumstanțele eliberării elevilor rămân neclare, după ce anterior gruparea teroristă a lansat un clip video în care adolescenții răpiți apăreau în imagini, iar militanții islamiști au cerut o serie de condiții pentru eliberarea acestora. Totodată, nu este cunoscut numărul tinerilor rămași în captivitate.
Regele Carl XVI Gustaf al Suediei a declarat că țara sa a eșuat în gestionarea pandemiei Covid-19, relatează The Independent. Suveranul, care intervine rareori pe marginea unor subiecte politice, a subliniat în mesajul său de Crăciun către națiune care a fost înregistrat și va fi transmis pe 21 decembrie, că suedezii au fost nevoiți să suporte pierderea unui număr prea mare de cetățeni. ”Cred că am eșuat. Înregistrăm un număr mare de decese și cred că asta este ceva teribil”, a declarat Carl XVI Gustaf. Acesta a omagiat pierderile înregistrate de la începutul pandemiei, în special cele din azilele de bătrâni, despre care autoritățile de la Stockholm investighează actualmente dacă au primit protecția necesară în momentul izbucnirii pandemiei. Suedia, singurul stat al Uniunii Europene care a preferat o abordare relaxată, fără restricții dure, față de răspândirea virusului, a fost oferită drept exemplu de opozanții lockdown-urilor impuse de autorități în alte țări, însă înregistrează în prezent unul dintre cele mai grave bilanțuri al ratei deceselor. Astfel, în comparație cu ceilalți vecini scandinavi, Suedia înregistrează o rată de 770 de decese la milionul de locuitori, față de doar 75 în Danemarca sau 170 în Norvegia.
Zece state americane, în frunte cu Texas, au dat în judecată compania Google, acuzată că ia măsuri ilegale pentru a-și menține monopolul asupra pieței de publicitate din mediul online, conform BBC. Presupusele măsuri includ și o înțelegere cu Facebook pentru a manipula licitațiile de publicitate online, acuză cele zece state, ai căror procurori sunt în unanimitate republicani. Google, care se confruntă cu presiunea autorităților la nivel global, a respins afirmațiile declarând că este dispusă să se apară în instanță, în timp ce Facebook a refuzat să comenteze situația. Procesul vizează controlul Google asupra pieței de publicitate online, în care cele zece state susțin că Google și-a consolidat poziția în urma achiziționării DoubleClick, software-ul principal pe care editorii îl folosesc în vânzările online. Procurorul general al Texasului, Ken Paxton, a declarat că gigantul tech s-a folosit în mod repetat de monopolul deținut pentru a controla prețurile și pentru a frauda licitațiile. Paxton a adăugat că prin manipularea pieței Google a adus prejudicii cetățenilor americani.
