Material realizat de Miruna Toma și Lara Popescu
O moschee din Kabul a fost lovită de o explozie extrem de puternică în seara de miercuri, în timpul sesiunii de rugăciune, rezultând într-un număr important de victime, conform Reuters. Atentatul cu bombă, care a avut loc la o moschee dintr-un cartier din nordul capitalei afgane Kabul, a ucis circa 10 persoane și a rănit cel puțin alte 27 conform ultimelor informații oferite de către poliția locală, dar numărul real al victimelor ar putea crește pe măsură ce autoritățile continuă să cerceteze urmările evenimentului, întrucât „cifrele nu sunt clare încă”, conform declarației purtătorului de cuvânt al poliției din Kabul, Khalid Zadran. Potrivit martorilor oculari, printre răniți se află mai mulți copii. Reprezentanții Spitalul de Urgență din Kabul au declarat că unitatea sanitară a primit 27 de pacienți răniți în explozie, inclusiv un copil de șapte ani. Momentan, responsabilitatea pentru acest atac nu a fost revendicată de nimeni, în timp ce oficialii guvernului taliban nu au răspuns cererilor de confirmare a numărului de victime. Imamul moscheii se numără printre persoanele ucise în timpul exploziei.
India poate înregistra până la 2,5 milioane de noi alegători în disputata regiune unională Jammu și Cașmir, ca parte a unei serii de eforturi prin care partidele politice locale doresc să influențeze rezultatul viitoarelor alegeri, relatează Reuters. Regiunea cu majoritate musulmană este revendicată în întregime de către India, însă constituie nucleul unor dispute teritoriale între India, Pakistan și China, încă din a doua jumătate a secolului XX, India și Pakistan purtând două războaie majore pentru a decide asupra controlului teritoriului pe care îl împart. India a renunțat la o parte din autonomia sa în regiune în 2019, după ce a făcut mai multe eforturi de a aduce modificări constituției indiene cu scopul de a permite cetățenilor din afara Cașmirului să voteze și să poată deține pământ în regiune. Președintele comisiei electorale al Jammu și Cașmir, Hirdesh Kumar, a declarat miercuri reporterilor că circa două milioane de noi alegători vor fi înscriși în regiune înainte de alegerile locale care vor avea loc în noiembrie. Noii votanți înregistrați ar putea crește numărul alegătorilor cu mai mult de o treime, adăugându-se celor 7,6 milioane de alegători existenți în regiune.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom, a declarat că situația din regiunea de nord a Etiopiei este „cea mai gravă criză umanitară din lume” și condamnă lipsa de atenție din partea liderilor mondiali, comparând gravitatea evenimentelor cu conflictul din Ucraina, monitorizat mult mai atent, informează Al Jazeera. În declarația sa, Adhanom a întrebat dacă liderii mondiali nu au răspuns la fel de prompt din cauza „culorii pielii oamenilor” din regiunea Tigray”, adăugând că tratamentul crud a fost aplicat unui număr de circa 6 milioane de victime care nu au acces la serviciile menite să satisfacă nevoile primare ale populației de mai bine de 2 ani. Apelul directorului general al OMS a inclus și poziția conform căreia criza umanitară din Etiopia nu se bucură de aceeași atenție precum actualul război ruso-ucrainean, sugerând că motivul din spatele lipsei de atenție acordate victimelor din Etiopia este logica rasistă a oamenilor, punând la îndoială modul în care, în situații de urgență, viața oamenilor de culoare este egal importantă în perspectiva internațională.
Liderii Serbiei și ai Kosovo și-au confirmat participarea la negocierile mediate prin Uniunea Europeană la Bruxelles, cu scopul de a stopa reînnoirea conflictului armat între cele două state, conform Al Jazeera. Oficialii din Priștina consideră că un nou conflict armat ar putea începe după ce o serie de tensiuni au luat din nou amploare luna aceasta în regiune. Potrivit ultimelor evenimente, Kosovo a declarat recent că sârbii rezidenți în regiunea de nord a țării, care refuză să recunoască instituțiile kosovare și sunt susținuți de către Belgrad, trebuie să folosească plăcuțe de înmatriculate eliberate în Priștina. Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a declarat săptămâna trecută agenției de presă Reuters, în cadrul unui interviu, că „politicile agresive” ale Belgradului s-ar putea transforma într-un „asalt împotriva statului Kosovo într-un fel sau altul”. Kurti, care se va alătura președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, pentru negocierile ce vor avea loc la Bruxelles, a fost de acord, aflat sub presiune occidentală, să amâne reglementarea plăcuțelor de înmatriculare până la 1 septembrie. Etnicii sârbi reprezintă doar 5% din populația de 1,8 milioane a Kosovo, în principal populație de etnie albaneză.
Coreea de Nord și regiunea ucraineană Donețk, aflată sub ocupație rusească, au anunțat că vor lucra la dezvoltarea unor acorduri bilaterale, angajament menit să întărească relațiile de cooperare dintre cei doi actori, informează The Guardian. Anunțul a fost făcut public de către liderul autoproclamat al regiunii ucrainene Donețk, Denis Pushilin, printr-o scrisoare adresată lui Kim Jong-un, potrivit presei de stat. Acesta a confirmat înaintarea angajamentului față de Coreea de Nord printr-un mesaj ce îl felicită pe liderul nord-coreean cu prilejul zilei de 15 august, ce marchează Ziua Eliberării Naționale a Coreei, în timp ce cu doar două zile în urmă un mesaj similar i-a fost adresat lui Kim Jong-un de către președintele rus, Vladimir Putin. Pushilin a mai afirmat anterior că se așteaptă la o cooperare fructuoasă și la creșterea comerțului cu Coreea de Nord, beneficiile cooperării bilaterale servind intereselor comune ale popoarelor celor două părți implicate.
Cel puțin 26 de persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite în incendiile forestiere care au devastat nordul Algeriei, informează BBC. Kamel Beldjoud, ministrul de interne al țării, a declarat că 24 de persoane au murit în El Tarf, în apropiere de granița cu Tunisia, precum și o mamă și o fiică în Setif. Potrivit unor rapoarte, aproximativ 350 de locuitori au fost evacuați în diferite provincii. Agenția de protecție civilă a declarat că El Tarf a fost cea mai grav afectată zonă, cu 16 incendii încă în desfășurare. Nordul Algeriei este afectat de incendii forestiere în fiecare an, estimându-se că 90 de persoane și-au pierdut viața anul trecut, cu peste 100.000 de hectare de pădure fiind arse.
Reprezentanții Statelor Unite ale Americii au anunțat că vor începe negocieri comerciale oficiale cu Taiwanul, la câteva săptămâni după vizita controversată a purtătorului de cuvânt al Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, conform BBC. Prima rundă de discuții va începe „la începutul toamnei,” a declarat reprezentantul Oficiului pentru Comerț al SUA. Discuțiile vor include negocieri privind facilitarea comerțului, comerțul digital și standardele anticorupție. Relațiile dintre SUA și China au fost din ce în ce mai tensionate după vizita lui Pelosi. Inițiativa SUA-Taiwan privind „Comerțul secolului XXI” a fost dezvăluită pentru prima dată în iunie, ambele părți spunând acum că au „ajuns la un consens cu privire la mandatul de negociere.”
Israel și Turcia au convenit să restabilească pe deplin relațiile diplomatice și să trimită din nou ambasadori în cele două țări, relatează Euronews. Relațiile dintre Turcia și Israel s-au îmbunătățit treptat în ultimele luni, după o întrerupe de câțiva ani din cauza situației din Palestina. În ciuda îmbunătățirii relațiilor diplomatice dintre Israel și Turcia, Ankara a declarat că măsura nu înseamnă că Turcia îi abandonează pe palestinieni și că va „continua să le apere” cauza. Biroul premierului israelian Yair Lapid a declarat că „îmbunătățirea relațiilor va contribui la aprofundarea legăturilor dintre cele două popoare, la extinderea relațiilor economice, comerciale și culturale și la consolidarea stabilității regionale.”
O studentă din Arabia Saudită a fost condamnată la 34 ani de închisoare pentru urmărirea și repostarea activiștilor pe Twitter, conform Euronews. Salma al-Shehab, în vârstă de 34 de ani, studia la Universitatea din Leeds când s-a întors acasă în Arabia Saudită pentru vacanța din decembrie 2020. Cu câteva zile înainte de a se întoarce în Marea Britanie în ianuarie 2021, doctoranda a fost reținută în Arabia Saudită. Curtea teroristă specială a Arabiei Saudite a condamnat-o pentru „provocarea tulburărilor publice și destabilizarea securității civile și naționale.” Studenta și-a folosit contul de Twitter pentru a urmări și a împărtăși postări de la activiști saudiți sau disidenții în exil.