Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Marco Percă și Cristina Popescu
Partidul Lege și Justiție din Polonia nu a reușit să obțină majoritatea în urma alegerilor parlamentare, conform BBC. Deși s-a clasat pe primul loc în cadrul scrutinului, obținând 36,6% dintre voturi, partidul de dreapta are șanse mici să realizeze o coaliție pentru a rămâne la guvernare. Partidul de opoziție Coaliția Civică (CC) a obținut 31% dintre voturi, fiind favorit să formeze următorul executiv alături de A Treia Cale și Stânga. Peste 72% dintre alegători s-au prezentat la urne, rata de participare fiind cea mai mare de la căderea comunismului. Liderul CC, fostul premier și președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a promis în campania electorală că va repara relațiile statului cu Uniunea Europeană și că va debloca fondurile de redresare post-COVID, înghețate din cauza unei controversate reforme a sistemului judiciar implementată de către actualul guvern.
Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut Hamas să elibereze ostaticii capturați, iar Israelului să permită distribuirea ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, anunță DW. Înaltul oficial a mai declarat că cele două obiective enunțate nu trebuie folosite de către cele două părți drept monedă de schimb și a atras atenția cu privire la deteriorarea situației umanitare din teritoriul palestinian. Potrivit acestuia, ONU are disponibile provizii de apă, mâncare, articole nealimentare, provizii medicale și combustibil, care ar putea fi transportate în doar câteva ore în Fâșia Gaza dacă transportul s-ar putea realiza în siguranță și fără impedimente. Teritoriul de doar 45 de km2 și cu o populație de 2,2 milioane de locuitori este bombardat de către Israel în urma atacurilor grupării Hamas de pe 7 octombrie împotriva civililor săi.
Curtea Constituțională a Georgiei a decis că președinta Salome Zurabishvili a încălcat constituția atunci când a călătorit în statele membre ale Uniunii Europene fără acordul guvernului, potrivit Radio Free Europe. Potrivit legii fundamentale a statului caucazian, președintele nu are voie să se implice în relațiile externe fără permisiunea executivului. Reprezentanții șefei de stat au afirmat că decizia instanței constituționale nu îi interzice să se întâlnească cu alți lideri dacă gestul nu implică sau nu are drept rezultat o modificare a direcției politicii externe a țării. În urma unor vizite ale președintei Salome Zurabishvili la Paris, la Berlin și la Bruxelles la începutul anului, parlamentarii partidului Visul Georgian au inițiat procedura de destituire a acesteia. Cu toate acestea, demersul nu beneficiază de o susținere suficient de mare pentru a fi aprobat de către legislativ.
Reprezentanți din 130 de state s-au reunit la Beijing pentru summit-ul Inițiativei Noului Drum al Mătăsii, relatează DW. Evenimentul marchează cea de-a 10-a aniversare a proiectului susținut de către președintele Xi Jinping, prin care se urmărește impulsionarea comerțului și a creșterii economice prin investiții ale companiilor chineze în infrastructura din întreaga lume. Cu ocazia evenimentului, miniștrii de externe ai Rusiei și Chinei, Sergei Lavrov și Wang Yi, s-au întâlnit și au discutat despre războiul din Ucraina și conflictul dintre Israel și Hamas. La summit participă și președintele rus Vladimir Putin, care efectuează astfel prima vizită într-un stat important de la începerea invaziei în Ucraina. Printre invitați se numără lideri din Africa, Asia de Sud-Est, Asia Centrală, Orientul Mijlociu dar și reprezentanți ai regimului taliban din Afganistan. Cel mai important lider european care se află la eveniment este premierul Ungariei, Viktor Orbán.
Fostul președinte al Finlandei și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Martti Ahtisaari, a încetat din viață la vârsta de 86 de ani după o luptă îndelungată cu boala Alzheimer, conform Euronews. Deținător al funcției de șef al statului pentru un singur mandat, între 1994 și 2000, acesta a avut o bogată carieră internațională și a rămas cunoscut pentru o serie de realizări printre care se numără ajutorul acordat la încheierea acordurilor de pace legate de retragerea Serbiei din Kosovo la finalul anilor 1990, la eforturile Namibiei de a-și obține independența în anii 1980 și la dobândirea autonomiei de către provincia indoneziană Aceh în 2005. Martti Ahtisaari a avut de asemenea un rol în cadrul procesului de pace din Irlanda de Nord la finalul anilor 1990, monitorizând dezarmarea unităților Armatei Republicane Irlandeze.
Fostul premier slovac, Robert Fico, a încheiat un acord de coaliție pentru noul guvern, conform Reuters. Acesta a semnat împreună cu partidul său, Direcția – Social Democrația (SMER-SSD), un acord pentru a forma un nou guvern care se preconizează că va înceta să reducă deficitele mari și sprijinul acordat autorităților ucrainene. Acordul prevede și repartizarea posturilor din cabinet, ministerul apărării, al finanțelor, al justiției și ministerul de externe, revenind partidului de stânga condus de Fico. Acesta a declarat că printre prioritățile sale se regăsesc creșterea nivelului de trai și trasarea unei politicii externe compatibilă cu cerințele UE și NATO, dar concentrată pe protejarea intereselor naționale. La momentul actual, Slovacia suferă de cel mai mare deficit din zona euro, ca urmare a creșterii economice lente, a nevoilor mai mari de cheltuieli și a inflației.
Candidatul Daniel Noboa a câștigat alegerile prezidențiale din Ecuador, informează France 24. Acesta a învins-o pe Luisa González, aliată a fostului președinte exilat Rafael Correa, cu un procent de 52, 1%. Noboa, în vârstă de 35 de ani, a afirmat că scopul său este „să readucă pacea în țară, să ofere educație tinerilor din nou, să poată oferi locuri de muncă numeroșilor oameni care o caută”. Cu toate acestea, Noboa va ocupa funcția de președinte doar până în luna mai a anului 2025, care ar fi fost sfârșitul mandatului președintelui Guillermo Lasso. Acesta și-a scurtat mandatul în luna mai, când a dizolvat Adunarea Națională a statului, în timp ce parlamentul a înaintat o procedură de demitere împotriva lui pentru presupuse nereguli într-un contract încheiat cu o companie de stat.
Patru copii ucraineni au fost repatriați din Rusia prin intermedierea autorităților din Qatar, relatează Al Jazeera. Oficialii de la Doha au anunțat că mediatorii săi au reușit să obțină acordul autorităților din Federația Rusă pentru întoarcerea mai multor copii ucraineni la familiile lor. Această repatriere este un mecanism pe termen lung negociat de oficialii din Qatar cu ambele părți după mai multe luni de discuții secrete. Potrivit unui comunicat al ministrului pentru cooperare internațională, cei patru copii, cu vârsta cuprinsă între 2 și 17 ani, au fost aduși la ambasada de la Moscova, care „a facilitat găzduirea copiilor și a familiilor lor… și i-a însoțit până la destinație”. Autoritățile de la Kiev susțin că aproximativ 20.000 de copii au fost duși în statul vecin de la începutul războiului.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a purtat discuții cu prim-ministrul Beniamin Netanyahu în Israel, notează BBC. Aflat la a doua călătorie în Israel în ultima săptămână, șeful diplomației americane a discutat cu prim-ministrul israelian despre posibilitatea escaladării conflictului cu Hamas, desemnată organizație teroristă de către Statele Unite și alte guverne occidentale. Totodată, oficialul american a discutat cu Netanyahu despre coordonarea dintre Statele Unite, Organizația Națiunilor Unite și partenerii regionali pentru a ajuta la furnizarea de ajutor umanitar civililor din Fâșia Gaza și a reafirmat sprijinul față de rezistența israelienilor în fața atacurilor provenite din partea Hamas.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, va participa la Summitul din Balcanii de Vest, potrivit Deutsche Welle. Acesta este însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi urmând să poarte discuții cu șefii de state și guverne din țările balcanice, inclusiv Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Evenimentul se află sub patronajul Procesului de la Berlin, inițiat de Angela Merkel când era cancelar german și lansat în anul 2014, dorind să promoveze aderarea statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, este prima dată când summitul va fi organizat în regiune.
