Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Luca Coșa și Mihai Turcu
Forțele guvernamentale sudaneze au recâștigat controlul asupra capitalei Khartoum, publică Deutsche Welle. Generalul Abdel Fattah al-Burhan a anunțat că orașul a fost eliberat, după doi ani de război civil împotriva Forțelor de Sprijin Rapid (RSF). Armata a preluat controlul asupra Aeroportului Internațional din Khartoum și a unei baze strategice a RSF. Totuși, aceste informații nu au fost confirmate independent. Conflictul a început în 2023, când RSF a capturat capitala. Gruparea, creată de fostul lider Omar al-Bashir, a fost inițial aliată cu armata, însă cele două facțiuni s-au confruntat după lovitura de stat din 2021. În prezent, RSF controlează încă zone întinse din vestul Sudanului, inclusiv regiunea Darfur. ONU a catalogat criza din Sudan drept cea mai gravă criză umanitară globală, cu milioane de refugiați și un număr estimat de victime între 60.000 și 150.000. Observatorii se tem că luptele ar putea duce la o divizare teritorială a țării.
Comisia Europeană a prezentat o strategie pentru creșterea rezilienței statelor membre în fața crizelor, informează Euronews. Planul include 30 de măsuri concrete, precum armonizarea recomandărilor privind trusele de urgență pentru populație, crearea unor stocuri esențiale și îmbunătățirea cooperării civil-militare. Oficialii europeni au subliniat necesitatea unei reacții coordonate, argumentând că pandemia de COVID-19 a demonstrat valoarea solidarității între state. Strategia propunea ca fiecare stat să asigure populației un kit de supraviețuire pentru 72 de ore, similar cu cel deja recomandat în Franța. De asemenea, se preconiza crearea unor stocuri de echipamente medicale, materiale critice și resurse energetice, fie la nivel național, fie prin parteneriate cu sectorul privat. Un alt obiectiv major era îmbunătățirea colaborării între autoritățile civile și militare, fiind planificate exerciții comune și o evaluare a riscurilor la nivelul UE, cu un prim raport estimat pentru 2026.
Patru soldați americani care dispăruseră în timpul unui antrenament în Lituania au fost declarați morți, anunță Euronews. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat informația, precizând că nu există încă detalii despre incident. Un oficial american, sub anonimat, a declarat că soldații au fost implicați într-un accident de antrenament. Potrivit unui comunicat al US Army Europe and Africa, militarii desfășurau un exercițiu tactic planificat. Postul public lituanian LRT a raportat că personalul militar și un vehicul au fost date dispărute marți după-amiază în poligonul General Silvestras Žukauskas, situat aproape de granița cu Belarus. Lituania, membră NATO, are relații tensionate cu Rusia, agravate de invazia Ucrainei în 2022. Președintele lituanian Gitanas Nausėda s-a remarcat printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei în conflictul cu Moscova.
O delegație americană a modificat itinerariul unei vizite în Groenlanda, declară Politico. Astfel, s-au evitat opriri politice după reacții negative puternice din partea Danemarcei și Groenlandei. Oficialii americani au decis să viziteze doar baza militară din Pituffik, renunțând la planurile inițiale, considerate agresive în contextul intereselor Washingtonului pentru acest teritoriu autonom danez. Ministrul danez al Apărării a apreciat decizia ca fiind „înțeleaptă”, iar ministrul de Externe a salutat-o drept „o evoluție pozitivă”, subliniind că americanii au înțeles opoziția locală. Parlamentarii groenlandezi și premierul în exercițiu au criticat inițial intențiile delegației, acuzând o demonstrație de forță din partea administrației Trump. Vizita, care urma să includă un eveniment cultural, a fost restrânsă la inspecția bazei militare. Premierul danez a condamnat presiunile „inacceptabile” asupra Groenlandei. Oficialii americani nu au fost invitați oficial, contrar afirmațiilor lui Trump.
Curtea Supremă din Brazilia a decis trimiterea în judecată a fostului președinte Jair Bolsonaro sub acuzația de tentativă de lovitură de stat după alegerile din 2022, confirmă Al Jazeera. Bolsonaro a fost acuzat de cinci infracțiuni, inclusiv încercarea de a aboli prin violență ordinea democratică. Judecătorii au hotărât în unanimitate ca procesul să continue, iar în cazul unei condamnări, acesta ar putea primi o pedeapsă severă. În timpul audierilor, judecătorul Alexandre de Moraes a prezentat imagini cu protestele violente din ianuarie 2023, când susținătorii lui Bolsonaro au luat cu asalt clădiri guvernamentale, contestând victoria lui Luiz Inácio Lula da Silva. Bolsonaro a fost acuzat și de discreditarea sistemului de vot electronic. Înaintea procesului, Bolsonaro a organizat un miting la Rio de Janeiro, însă participarea a fost redusă. În ciuda interdicției de a candida până în 2030, el a afirmat că intenționează să revină în politică.
Membrii Parlamentului Armeniei au adoptat legea pentru lansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, informează Politico. Decizia reflectă dorința autorităților din Erevan de a se apropia de occident și de a reduce dependența de Moscova, după ce autoritățile ruse nu au oferit sprijin în conflictul cu Azerbaidjan. Legea, inițiată printr-o petiție publică, obligă membrii guvernului să înceapă demersurile pentru integrarea în Uniunea Europeană. Totuși, procesul poate dura decenii, necesitând reforme majore în justiție, instituții democratice și drepturi fundamentale. În ciuda acestui pas, Armenia rămâne sub influență rusească fiind dependentă de energia și comerțul cu aceștia și găzduind o bază militară rusă pe teritoriul său.
Autoritățile din Franța și Indonezia au convenit să consolideze securitatea maritimă în Pacific, notează Euronews. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, și omologul său indonezian, Sugiono, au semnat un acord pentru un nou proiect de securitate portuară în Indo-Pacific. Inițiativa vizează combaterea pirateriei, terorismului și altor activități ilegale, concentrându-se pe porturile Jakarta și Surabaya. Proiectul, discutat anterior la Conferința de Securitate de la Ottawa, implică colaborare între mai multe state din regiune. Cooperarea militară dintre autoritățile celor două țări a crescut semnificativ, reprezentanții indonezieni achiziționând 42 de avioane Rafale și două submarine Scorpene. Vizita lui Barrot pregătește și o întâlnire între președinții Prabowo Subianto și Emmanuel Macron, planificată pentru luna mai.
Prim Ministra Thailandei a supraviețuit unei moțiuni de cenzură, relatează Al Jazeera. Paetongtan Shinawatra, fiica fostului prim-ministru Thaksin, a obținut sprijinul a 319 din 488 de parlamentari, consolidându-și poziția la conducerea țării. Paetongtarn a mulțumit susținătorilor săi și a promis să continue reformele, în ciuda faptului că încrederea publică în guvernul său este scăzută. Criticii au acuzat-o că a facilitat tratamentul preferențial al tatălui său, care a fost grațiat după doar câteva luni de închisoare pentru corupție. De asemenea, opoziția a criticat-o pentru gestionarea repatrierii a 40 de etnici uiguri în China, acțiune ce a atras sancțiuni diplomatice din partea oficialilor americani.
Președintele Boliviei, Luis Arce, a declarat stare de urgență în urma inundațiilor devastatoare, susține Reuters. Acesta a declarat stare de urgență națională, după ploile torențiale și inundațiile care au provocat peste 50 de decese și au strămutat peste 100.000 de persoane. Toate cele nouă regiuni ale țării sunt afectate, una fiind în stare de dezastru și trei în stare de urgență. Peste 370.000 de familii sunt afectate de ploi, iar avertizările meteo au fost extinse până în aprilie. Reprezentanții guvernului mobilizează resurse și mii de soldați pentru distribuirea ajutoarelor. De asemenea, membrii Congresului și-au asumat aprobarea unui împrumut de 75 de milioane de dolari pentru gestionarea dezastrelor.
Autoritățile germane au efectuat raiduri împotriva unui grup terorist eritrean, conform Deutsche Welle. Ofițerii germani au desfășurat o operațiune națională vizând suspecți ai grupului „Brigade N’hamedu”, considerat organizație teroristă internă. Raidurile au vizat 19 proprietăți din șase landuri și au implicat peste 200 de polițiști, fără a fi efectuate arestări. Membrii grupului sunt acuzați că au orchestrat revolte violente la evenimente culturale eritreene din Giessen și Stuttgart, unde mai mulți ofițeri au fost răniți. Un lider al organizației a fost condamnat la patru ani de închisoare în Olanda pentru implicare în revoltele de la Haga din februarie 2024. Poliția susține că unii membri consideră violența împotriva autorităților germane justificată, Germania găzduind peste 80.000 de eritreeni.
