- Iran a schimbat traseul unei șosele spre coasta mării Mediterană pentru a evita armata SUA, ce își intensifică prezența în zona mării spre care urma să fie șoseaua inițial construită, informează The Guardian. Traseul a fost modificat de către autoritățile iraniene cu aproximativ 225 km spre sud pentru a evita ciocnirea cu o tabără a armatei SUA, ce s-a amplasat în coasta mării Mediterană pentru a lupta cu ISIS. Acum autoritățile iraniene vor construi drumul prin orașul sirian ocupat de ISIS, Mayadin, evitând astfel regiunea de nord-est ce se află sub ocupare kurdă. Utilizarea orașului Mayadin a fost pusă în discuție anterior de către liderii iranieni, fiind considerat o rută de acces crucială.
- Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko, a pus interdicție asupra celei mai populare rețele de socializare ruse din țară, Yandex, în semn de protest față de Rusia, relatează The Guardian. Yandex este cea mai populară rețea de socializare din Ucraina, cel mai popular server de email și cel mai folosit motor de căutare, dar care provine din Rusia. Astfel, interdicția face parte din categoria sancțiunilor impuse Rusiei pentru anexarea Crimei și susținerea unei mișcări separatiste în estul Ucrainei. Un ordin publicat de Poroshenko a extins interdicția asupra a 468 companii și 1.228 persoane. Printre cele 468 companii se aflau și rețele de socializare ruse VK și Odnoklassniki, serverul de email Mail.ru. Ordinul cere furnizorilor de internet să blocheze accesul la site-urile în cauză pentru trei ani.
- Autoritățile thailandeze aparent nu mai sunt atât de categorice în ceea ce privește sancționarea rețelei de socializare Facebook pentru conținutul anti-monarhic, ce avea scopul de a insulta monarhia thailandeză, potrivit The Guardian. Facebook este în continuare accesibil în Thailanda, deși autoritățile au dat rețelei de socializare ultimatum de a șterge tot conținutul anti-monarhic până marți sau va pune interdicție asupra rețelei. Monarhia thailandeză a cerut Facebook-ului să șteargă 131 pagini „ilicite” până marți dimineața la ora 10. Furnizorii de internet au declarat că, la câteva ore înainte de ora finală a ultimatumului, se aflau sub presiune pentru a opri accesul la rețeaua de socializare. Cu toate acestea, secretarul-general al Comisiei Naționale pentru Radiodifuziune și Telecomunicații a anunțat că Facebook va coopera, dar așteaptă hotărârea oficială a curții pentru a putea bloca cele 131 pagini.
- Președintele SUA, Donald Trump, i-ar fi cerut fostului director FBI, James Comey, să renunțe la investigația asupra lui Michael Flynn, conform The Guardian. Donald Trump i-ar fi cerut în mod direct lui James Comey să oprească investigația asupra fostului său consilier pentru securitate națională, Michael Flynn, potrivit unor notițe din acea perioade înregistrate de Comey, ce au fost inițial publicate marți de The New York Times. „Sper că vezi clar modul în care poți renunța la acest lucru, la Flynn,” i-ar fi spus Trump lui Comey, „El este un om bun. Sper că poți renunța la acest lucru.” Publicarea acestor notițe a survenit la numai câteva ore după ce Casa Albă s-a confruntat cu o altă criză cauzată de faptul că Trump a divulgat ministrului rus de externe informație secretă despre strategia SUA de luptă cu ISIS în timpul unei întâlniri în Biroul Oval.
- SUA a declarat marți că ar putea convinge China să impună noi sancțiuni ONU Coreii de Nord pentru activitatea sa nucleară, relatează Reuters. Vorbind cu media înainte de ședința după ușile închise ale Consiliul de Securitate ONU, ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a declarat că ar putea convinge China să impună noi sancțiuni ONU Coreii de Nord pentru lansările de rachete nucleare efectuate în ultima perioadă, că va aborda și alte state ce și-au arătat suportul pentru Coreea de Nord și că va mai discuta cu statul nord-coreean până acesta nu iți va opri activitatea nucleară. Coreea de Nord a lansat duminică o rachetă balistică ce a căzut în mare, în apropierea Rusiei, despre care experții spun că are potențialul de a începe un conflict intercontinental cu rachete balistice, ce ar putea afecta și SUA.
- 9 persoane au fost rănite marți în Washington DC, SUA, în timpul unui protest la reședința ambasadorului Turciei, informează CNN. Câteva zeci de persoane au protestat la reședința ambasadorului Turciei, la numai câteva ore după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump. „Noi protestăm împotriva politicelor lui Erdogan în Turcia, Siria și Irak,” a declarat un protestatar. În ciuda faptului că Trump l-a invitat pe Erdogan la Washington, relațiile dintre SUA și Turcia au fost tensionate în ultimele luni din cauza faptului că SUA refuză să extrădeze un cleric turc, ce trăiește în SUA, și pe care Erdogan îl acuză de organizarea tentativei de lovitură de stat de vara trecută.
- Austria trebuie să organizeze alegeri anticipate pe 15 octombrie după ce actualul guvern s-a destrămat, potrivit CNN. Guvernul Austriei era format dintr-o coaliție. În urma unui vot de marți, s-a ajuns la concluzia că partidul de dreapta, Partidul Libertății, ar putea forma o altă coaliție. În ultimele alegeri prezidențiale, din luna decembrie, liderul Partidul Libertății, Norbert Hofer, a pierdut, după ce a promovat o platformă electorală anti-imigrație. Coaliția ce guverna până acum ar fi trebuit să o facă până în 2018, dar a fost dezbinată de lupte interne, conform declarațiilor lui Reinhold Mitterlehner, vice-cancelar și lider al Partidul Popular.
- Israelul a fost sursa informației secrete despre strategiile de luptă cu ISIS, pe care președintele SUA, Donald Trump, le-a dezvăluit ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, și ambasadorului rus la Washington, Sergey Kislyak, conform The Independent. Consilierul Național pentru Securitate HR McMaster a declarat anterior că Trump nici nu știa sursa informației pe care o dezvăluie oficialilor ruși. Inițial Casa Albă a negat acuzațiile aduse președintelui că ar fi dezvăluit informații secrete autorităților de la Kremlin, dar ulterior chiar Trump a recunoscut că a făcut-o, invocând argumentul că Rusia ar fi un aliat în lupta cu ISIS.
- ONU a condamnat Ungaria pentru un proiect de lege ce vizează agențiile umanitare ce primesc finanțare din străinătate, relatează The Independent. ONU a cerut guvernului Ungariei să renunțe la „Proiectul de lege privind transparența organizațiilor finanțate din străinătate,” din cauza faptului că acesta ar duce la încălcarea severă a drepturilor la libertate de exprimare și adunări pașnice, dacă ar deveni lege. Proiectul de lege ar forța ONG-urile ce primesc anula peste 24.000 € din străinătate să se înregistreze drept „organizații susținute din străinătate,” să adopte o etichetă specială pe website, în publicații și să publice numele, țările și orașele donatarilor.
- China planifică să realizeze teste DNA într-o regiune a statului cu populația majoritar musulmană, provocând astfel un scandal în rândul susținătorilor drepturilor omului, potrivit The Guardian. Poliția din Xinjiang a cumpărat echipament în valoare de 8.7 milioane $ pentru a realiza teste DNA asupra cetățenilor, fiind determinați de o deteriorare a securității regionale. Human Rights Watch a declarat că ar fi depistat dovezi ce ar demonstra că a poliția din Xinjiang ar fi investit aproape alte 3 milioane $ pe echipament pentru analizarea DNA-ului. Aceste acțiuni survin după ce anul trecut autorităților au cerut localnicilor să prezinte probe de DNA, amprente și înregistrări vocale pentru a obține pașapoarte pentru a putea călători în străinătate.
Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 16 mai în lume – Ucraina a pus interdicție asupra celei mai populare rețele de socializare ruse din țară, Donald Trump i-ar fi cerut fostului director FBI, James Comey, să renunțe la investigația asupra lui Michael Flynn, iar Austria trebuie să organizeze alegeri anticipate după ce actualul guvern s-a destrămat
Vezi și
A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară
La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un …