Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru
Președintele rus, Vladimir Putin, a susținut un discurs în cadrul unui forum economic anual desfășurat la Sankt Petersburg, în care a prezentat noua strategie economică a Rusiei în urma deteriorării relațiilor cu Occidentul, menționează Reuters. Putin a evidențiat datele pozitive care atestă parcursul economic actual al Rusiei și a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor în domeniul apărării pentru a consolida securitatea națională, ținând cont de necesitatea susținerii armatei ruse implicate în conflictul din Ucraina, care impune costuri suplimentare. „Desigur, au fost necesare resurse financiare suplimentare pentru consolidarea apărării și securității, pentru achiziționarea de armament. Am fost nevoiți să facem acest lucru pentru a proteja suveranitatea țării noastre”, a declarat Putin, fără a menționa în mod specific Ucraina. În ceea ce privește situația economică a Rusiei, președintele rus a recunoscut că al doilea trimestru al anului precedent a fost „cel mai dificil”, deoarece Occidentul a impus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei. Mai mulți analiști politici au atras atenția că progresul economic al Rusiei poate întâmpina obstacole în contextul în care rata șomajului se situează la un nivel record de 3,3%, iar deficitul de forță de muncă amplifică riscurile inflaționiste.
Ministrul de Externe al Mali, Abdoulaye Diop, a făcut un apel vineri către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), solicitând retragerea misiunii de menținere a păcii din stat, relatează France 24. Apelul Ministrului de Externe a survenit în contextul în care conflictele și instabilitatea în Mali au escaladat, iar grupurile armate și teroriste din regiunile nordice ale țării au generat o stare de tensiune prelungită. Diop a subliniat că misiunea de menținere a păcii, cunoscută sub numele de Minusma, nu a reușit să răspundă eficient provocărilor existente și a solicitat o reevaluare urgentă a mandatului și a prezenței acesteia în țară. Pe lângă aceasta, conducătorii militari ai Mali au impus restricții tot mai mari asupra activităților forțelor de menținere a păcii și au rupt alianța de lungă durată cu Franța, fosta putere colonială. Atât Mali, cât și regiunea Sahel, care nu are ieșire la mare, se confruntă cu o criză de securitate încă de la izbucnirea insurgențelor jihadiste și separatiste în nord, în 2012. Începând din august 2020, statul este condus de o juntă militară care a rupt alianța sa de lungă durată cu Franța și alte state occidentale în lupta împotriva jihadismului, apelând în schimb la asistență politică și militară din partea Rusiei. Deși ONU nu a precizat în mod explicit cine sunt luptătorii străini, mulți oficiali occidentali au menționat compania privată de securitate rusă Wagner.
Ministra Sănătății din Peru, Rosa Gutiérrez, a demisionat în mijlocul unei crize provocate de focarul epidemiologic de febră dengue, o infecție transmisă de țânțari care afectează regiunile tropicale, conform BBC. Anunțul a fost făcut pe contul de Twitter al președintei Republicii Peru, Dina Boluarte, care a promis să „dubleze” eforturile pentru îmbunătățirea sectorului sănătății publice. Sub presiunea gestionării crizei, Gutiérrez și-a anunțat decizia de demisie, după ce anterior afirmase că situația epidemiologică va fi rezolvată în 15 zile. Deși parlamentarii au solicitat demiterea ministrei Gutiérrez printr-o moțiune, aceasta și-a prezentat demisia înainte. Oficialii din Peru se tem că focarul epidemiologic va continua să se extindă odată cu sosirea fenomenului climatic El Niño, care va aduce precipitații abundente în timpul sezonului estival. Săptămâna trecută, Boluarte a declarat stare de urgență în majoritatea regiunilor țării, deși cea mai mare parte a deceselor au avut loc în nord. Febra dengue a provocat un număr în creștere de decese și infecții, cu cel puțin 248 de morți și peste 146.000 de cazuri raportate. Simptomele dengue includ febră mare, dureri de cap severe, inflamarea glandelor și erupții cutanate.
Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, s-a întâlnit cu președintele francez, Emmanuel Macron, la Paris, cu scopul consolidării relațiilor bilaterale și a reînnoirii parteneriatului strategic și economic, relatează France 24. Vizita oficială a prințului moștenitor al Arabiei Saudite a survenit în contextul crizei energetice provocate de războiul ruso-ucrainean și a necesității asigurării poziției regatului petrolier în comunitatea internațională. Programul celei de-a doua vizite a lui bin Salman în Franța de la invazia rusă a Ucrainei reflectă o schimbare politico-economică semnificativă pe scena globală. În timp ce Macron și-a propus să reducă diviziunea Nord-Sud exacerbată de războiul din Ucraina, prințul moștenitor saudit are propriile sale obiective. „Totodată, Macron s-a angajat în consolidarea parteneriatelor cu Arabia Saudită, identificând țara bogată în petrol drept „partener strategic în regiune”. Prințul moștenitor, cunoscut sub numele de Mohammed bin Salman, este o figură politică controversată în urma ordonării, în 2018, a asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi. Acesta a fost puternic criticat de liderii politici din mai multe state, dar și de organizațiile internaționale pentru drepturile omului.
Bill Gates, cofondatorul companiei americane de software, Microsoft, s-a întâlnit cu președintele chinez, Xi Jinping, la Beijing, în prima sa vizită în China din ultimii 3 ani, menționează Deutsche Welle. În cadrul vizitei sale oficiale, liderul de afaceri străin a anunțat că va acorda 50 de milioane de dolari) pentru a sprijini eforturile Chinei de combatere a malariei și tuberculozei. Gates a mai specificat în discursul său că statul chinez „a făcut progrese semnificative în diminuarea sărăciei și îmbunătățirea sectorului sănătății.” La rândul său, președintele Xi i-a mulțumit lui Gates, menționând că acesta este „primul prieten american pe care l-a întâlnit la Beijing în acest an”. „Ne-am pus întotdeauna speranțele în poporul american și am sperat în continuarea prieteniei între popoarele celor două țări”, a mai adăugat președintele Chinei. Global Health Drug Discovery Institute (GHDDI), compania înființată de Bill Gates în Beijing, în parteneriat cu guvernul municipal din Beijing și Universitatea Tsinghua, are ca scop „îmbunătățirea rezultatelor din sectorul sănătății la nivel mondial, prin diverse terapii care reușesc să salveze vieți în cazul bolilor infecțioase precum tuberculoza și malaria, care îi afectează în mod disproporționat pe cei mai săraci din lume”. Întâlnirea dintre Xi și Gates are loc înaintea vizitei așteptate a secretarului de stat american, Antony Blinken, în China, pe data de 18 iunie.
O delegație de lideri din statele africane a sosit la Kiev într-o misiune de pace, în timp ce sirenele de raid aerian au sunat, iar pe teritoriul statului au avut loc cel puțin două explozii, informează Deutsche Welle. Atacurile au avut loc în momentul în care președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a sosit vineri la Kiev, alături de alți lideri de stat de pe continentul african, în încercarea de a media conflictul dintre Ucraina și Rusia, prin elaborarea unui set de măsuri de pace. Această listă de măsuri posibile include retragerea trupelor ruse, îndepărtarea armelor nucleare tactice din Belarus, suspendarea mandatului de arestare al Curții Penale Internaționale care îl vizează pe Putin, dar și reducerea sancțiunilor. Documentul include, de asemenea, un acord pentru transportul cerealor și îngrășămintelor, având în vedere că statele africane continuă să fie grav afectate de perturbarea exporturilor ambelor produse din regiune.
Miniștrii Apărării din statele membre ale NATO s-au întrunit la Bruxelles pentru a discuta despre dezvoltarea metodelor de apărare și securitatea internațională, condamnând deciziile guvernului de la Moscova, relatează AP News. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat în deschiderea conferinței că Ucraina s-a apropiat de alianța occidentală în ultimul deceniu și că este crucial să existe un cadru care să asigure securitatea viitoare a statului după încheierea războiului cu Rusia. Stoltenberg a menționat că membrii alianței transatlantice au convenit să lucreze pentru crearea unui consiliu Ucraina-NATO în care statutul Ucrainei să fie egal cu cel al statelor membre NATO. În ceea ce privește desfășurarea de către Rusia a armelor nucleare tactice în Belarus, Stoltenberg a condamnat „retorica periculoasă a Moscovei”, subliniind că NATO ia această decizie în serios, deși nu s-a observat până în prezent nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei. Totodată, liderii NATO au convenit să înființeze o rețea de infrastructură subacvatică, precum și un nou centru pentru protejarea conductelor și cablurilor submarine, în urma atacului asupra conductelor Nord Stream. Atacurile suspectate asupra conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care au fost construite pentru a transporta gaz natural rusesc în Germania, au avut loc pe 26 septembrie 2022, iar investigațiile sunt în curs de desfășurare.
Parlamentarii japonezi au adoptat o lege prin care vârsta consimțământului sexual va crește de la 13 la 16 ani, informează BBC. Noua lege a fost adoptată de camera superioară a Dietei – parlamentul Japoniei, iar definiția violului a fost extinsă de la „raport sexual fără consens” la „raport sexual forțat”, aliniind legislația Japoniei cu cea a altor state. Deși adoptarea acestei legi este considerată un pas înainte, activiștii au menționat că această reformă abordează doar parțial problema. „Pentru a rezolva cu adevărat această problemă, trebuie să abordăm ideile distorsionate despre sex și consimțământ care s-au perpetuat de-a lungul generațiilor. Supraviețuitorii agresiunilor sexuale care sunt cunoscuți publicului larg sunt adesea expuși amenințărilor și comentariilor denigratoare online. În Japonia, supraviețuitorii violenței sexuale se confruntă adesea cu reticența de a se prezenta din cauza stigmatizării și a rușinii. Un sondaj guvernamental realizat în 2021 a arătat că doar aproximativ 6% dintre femei și bărbați au raportat un atac, iar jumătate dintre femeile intervievate au menționat că nu au făcut acest lucru din cauza „rușinii”.
