Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Guvernul Japoniei a anunțat că va dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, invocând amenințările regionale reprezentate de China și Coreea de Nord, informează The Guardian. Planurile, anunțate vineri de guvern, reprezintă un semnal de alarmă față de armată chineză care a devenit mult mai asertivă și regimul nord-coreean care continuă să-și îmbunătățească capacitățile nucleare și balistice. Astfel, forțele de autoapărare ale Japoniei vor fi reorganizate, iar cheltuielile pentru apărare vor crește până la 2% din produsul intern brut (PIB) în următorii cinci ani, într-o abatere de la angajamentul de după război de a menține cheltuielile la 1% din PIB. De asemenea, se preconizează că guvernul Japonia își va consolida prezența militară în insulele sale sudice, triplând numărul de unități militare și dotându-le cu capacitatea de a intercepta rachete balistice. Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Tokyo, Rahm Emanuel, a apreciat strategiile ca fiind „o piatră de hotar importantă” pentru relațiile SUA – Japonia și pentru consolidarea spațiului „Indo-Pacific liber și deschis”. În pofida consensului guvernului cu privire la natura și gravitatea amenințărilor la adresa securității Japoniei, Partidul Liberal Democrat de guvernământ este împărțit cu privire la modul în care ar trebui finanțată creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Forțele militare ruse au lansat 76 de rachete și au efectuat atacuri cu drone pe întreg teritoriul Ucrainei, mai multe dintre acestea vizând capitala, menționează AP News. Atacul a avut loc după ce liderii Statelor Unite ale Americii au convenit să ofere Ucrainei rachete Patriot pentru a intensifica și mai mult apărarea țării. Forțele ruse au lansat rachete de la bordul navei rusești, Fregata Amiral Makarov, din Marea Neagră, în timp ce rachetele anti-navă Kh-22 au fost lansate de bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 deasupra Mării Azov. Serviciile de energie electrică și apă au fost sistate în anumite părți ale țării, inclusiv în capitală, iar mii de oameni au căutat adăpost în stațiile de metrou aflate la nivel subteran în timpul bombardamentului. Operatorul de rețea de stat Ukrenergo a precizat că „restabilirea alimentării cu energie poate dura mai mult decât înainte” și că prioritatea în restabilirea energiei va fi acordată infrastructurilor critice, inclusiv spitalelor, instalațiilor de alimentare cu apă, instalațiilor de alimentare cu căldură și stațiilor de tratare a apelor uzate.
Ministrul de externe al Marocului, Nasser Bourita s-a întâlnit cu omologul său francez, Catherine Colonna, la Rabat, capitala Marocului pentru a discuta posibilitatea unui parteneriat bilateral între cele două state, relatează Jeune Afrique. Întâlnirea survine după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că urmează să efectueze o vizită de stat la începutul anului 2023. În cadrul reuniunii s-a discutat atât despre deciziile statului francez de a înjumătăți cota de viză pentru marocani, cât și despre presiunea marocană pentru ca liderii Franței să recunoască independența Saharei de Vest. Aceștia au abordat și subiecte tensionate precum suspiciunile de piratare a telefonului președintelui și miniștrilor francezi. Cei doi miniștri au condamnat, totodată, războiul de agresiune din Ucraina și consecințele acestuia, cum ar fi insecuritatea alimentară care afectează în special continentul african.
Comisia Europeană a autorizat preluarea de către Germania a companiei energetice Uniper, care aproape s-a prăbușit după ce Rusia a încetat să furnizeze gaze, menționează CNBC. Tranzacția a fost determinată de criza energetică europeană care continuă să persiste, în special din cauza încetării livrărilor de gaze rusești și creșterii bruște a prețurilor. Uniper, cel mai mare importator de gaze rusești din Germania, necesită pe fondul acestei crize investiții semnificative de capital pentru a preveni insolvența sa. Astfel, guvernul german și fostul acționar majoritar al Uniper, Fortum din Finlanda, au convenit să naționalizeze compania, după ce Comisia a concluzionat că achiziția propusă nu ar ridica probleme de concurență. Salvarea companiei energetice a costat până acum peste 51 de miliarde de euro, iar confirmarea fuziunii vine cu doar câteva zile înainte de o adunare extraordinară a acționarilor planificată pe 19 decembrie.
Actrița premiată cu Oscar, Angelina Jolie a renunțat la funcția de trimis special al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (ICNUR), după mai bine de 20 de ani de colaborare, relatează Rai News. Anunțul despre încheierea parteneriatului cu ONU a fost făcut chiar de actriță într-un comunicat de presă. „După 20 de ani de lucru în cadrul sistemului Națiunilor Unite, simt că a sosit timpul să lucrez diferit, interacționând direct cu organizațiile de refugiați și cele locale”, a declarat Angelina Jolie. Actrița în vârstă de 47 de ani a efectuat peste 60 de misiuni pe teren cu ICNUR, aducând în atenția publică situația precară a milioane de persoane defavorizate, grupuri de refugiați și persoane strămutate forțat în ultimele două decenii. Starul de Hollywood lucrează în parteneriat cu ICNUR din 2001 și a devenit trimis special în 2012. În contextul actualului conflict ruso-ucrainean, Angelina Jolie s-a implicat în furnizarea de ajutoare pentru refugiații ucraineni și a efectuat, în mai 2022, o vizită în Ucraina.
Un fost comandant albanez a fost condamnat la 26 de ani închisoare pentru o crimă de război comisă în 1999, informează AP News. Salih Mustafa, fost comandant în armata de eliberare din Kosovo, a fost declarat vinovat de către un Tribunal special din Olanda pentru lipsire de libertate, tortură și omor. Infracțiunile au fost comise în timpul războiului pentru independența statului Kosovo. Decizia de condamnare a fost emisă într-o perioadă în care Serbia și Kosovo se află într-o criză diplomatică, deoarece liderii sârbi refuză să recunoască statalitatea Kosovoului, deși kosovarii și-au declarat independența încă din 2008. Salih a fost arestat în 2020 și judecat în Olanda în fața unui tribunal special înființat pentru a judeca acuzațiile de crime de război comise în timpul războiului de eliberare a Kosovoului în perioada 1998 și 1999. ,,Prin verdictul de astăzi, […] am dovedit că […] nu există termen de prescripție pentru vinovăție.”, a declarat procurorul de caz Alex Whiting.
Ministrul de externe al Pakistanului l-a numit pe prim-ministrul Indiei „măcelarul din Gujarat”, după ce omologul său a acuzat Pakistanul că este un „epicentru al terorismului”, informează Al Jazeera. ,,Doresc să înștiințez India că Osama bin Laden a fost omorât în Pakistan, dar măcelarul din Gujarat este încă în viață, și este chiar prim-ministrul Indiei.” a declarat ministrul de externe al Pakistanului. Premierul Indiei, Narendra Modi a fost guvernatorul statului Gujarat în 2002, în perioada în care au fost uciși aproximativ 2.000 de musulmani în urma unor proteste iscate de dispute religioase. Într-un comunicat de presă, reprezentantul indian al ministerului de externe a catalogat remarcile ministrului pakistanez ca fiind ,,josnice”. Disputa a dobândit amploare în urma ședinței Consiliului de Securitate al ONU, după ce Jaishankar, ministrul de externe al Indiei, a catalogat Pakistanul drept ,,epicentrul terorismului”. Cele două state sunt rivale încă din 1947. De atunci, au purtat trei războaie, iar guvernul indian acuză Islamabadul că ar fi adăpostit teroriștii care au fost în spatele atacurilor cu bombă din Mumbai în 2008.
Autoritățile din Burkina Faso au fost acuzate de cele din Ghana pentru că ar fi negociat o înțelegere cu mercenarii ruși ai grupului Wagner, raportează BBC News. Autoritățile din Burkina Faso au chemat din nou ambasadorul Burkinei din Ghana după ce președintele Ghanei, Nana Akufo, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la prezența Grupului Wagner în Burkina Faso. Liderii din Ouagadougou au întâmpinat dificultăți în a combate jihadiștii din nordul statului. De la preluarea puterii de către comandantul Ibrahim Traore în septembrie, autoritățile din Burkina au intensificat relațiile bilaterale cu grupul Wagner și guvernul Rusiei pentru a combate activitățile teroriste din interiorul statului. Ca efect, liderii Franței au retras trupele din Burkina, stat alături de care avea o alianță antiteroristă. Președintele Ghanei a acuzat conducătorii din Burkina că ar fi cedat o mină de aur lângă granița cu Ghana în schimbul sprijinului din partea mercenarilor ruși. Similar, statul Mali a intrat într-o înțelegere cu grupul Wagner pentru a combate jihadiștii, în urma retragerii trupelor franceze care asigurau securitatea regiunii.
Un val de demisii a zguduit noul guvern al statului Peru în urma demonstrațiilor care s-au soldat cu persoane decedate, relatează Reuters. Doi miniștri ai noului cabinet și-au dat demisia ca urmare a protestelor ce au zguduit Peru după arestul fostului președinte Castillo. Ministrul educației și cel al culturii au motivat demisia lor pe fondul represaliilor violente întreprinse de stat împotriva cetățenilor. Înlăturarea lui Castillo a declanșat proteste furioase, demonstranții cerând alegeri anticipate, închiderea Congresului, o adunare constituantă și demisia președintelui intermiar Dina Boluarte, iar forțele de ordine au răspuns într-o manieră violentă față de cetățeni. Protestele au continuat în urma demisiei celor doi membri ai guvernului, drumurile fiind blocate, iar aeroportul închis până la stabilizarea situației.
Un prezentator de știri a supraviețuit unei tentative de asasinat în Ciudad de Mexico, relatează the Guardian. Ciro Gómez Leyva, unul dintre cei mai populari prezentatori de știri din Mexic a supraviețuit unei tentative de asasinat în plină zi datorită mașinii blindate în care se afla. Leyva a scăpat nevătămat, însă acesta este doar cel mai recent atac dintr-o serie de asasinate îndreptate împotriva jurnaliștilor mexicani. De la preluarea mandatului de președinte de către Andrés Manuel López Obrador au fost omorâți un număr record de 42 de jurnaliști, o creștere de 85% în comparație cu rata crimei în timpul mandatului predecesorului său. Această creștere a numărului de cazuri violente îndreptate împotriva jurnaliștilor îngrijorează din ce în ce mai mult populația mexicană, pe măsură ce activitățile infracționale se răspândesc și se consolidează în capitală. În ultimii ani, cartelurile mexicane au devenit mai răspândite și au comis asasinate împotriva criticilor chiar și în public. Opoziția din Mexic a etichetat abordarea ,,prea blândă” a președintelui mexican și a guvernului în raport cu războiul împotriva drogurilor ca fiind principala cauză a escaldării violențelor.
