Material realizat de Emilia Popescul
Economia Țărilor de Jos a intrat în recesiune, relatează Deutsche Welle. Economia olandeză a înregistrat două trimestre consecutive de creștere negativă, conform datelor oficiale. Economia s-a contractat cu 0,3% în al doilea trimestru al anului, după ce a scăzut cu 0,4% în primul trimestru, a raportat Biroul Central de Statistică. Biroul de statistică a subliniat o scădere a cheltuielilor consumatorilor pentru lucruri precum mobilierul și îmbrăcămintea, în timp ce cheltuielile pentru cultură și timp liber au crescut. Ca în multe alte părți ale lumii, Olanda s-a confruntat cu inflație ridicată și creșterea ratelor dobânzilor, cauzate în parte de decizia de a nu mai cumpăra petrol și gaze rusești ieftine după invadarea Ucrainei anul trecut. Țările de Jos au urmat exemplul Germaniei – cea mai mare economie a Europei – într-o recesiune tehnică. În același timp, piața muncii a rămas puternică, rata șomajului fiind de doar 3,6%.
Ministerul Apărării din Letonia a trimis soldați la granița cu Belarus pentru a-și consolida securitatea, conform Al Jazeera. Oficialii au afirmat că se confruntă cu amenințări hibride crescute și au acuzat autoritățile belaruse de încurajarea persoanelor să treacă granița, în ultimele 24 de ore raportându-se 96 de încercări de traversare a frontierei. Oficiali din Letonia, Lituania și Polonia și-au exprimat o îngrijorare crescândă în legătură cu traversările „ilegale” ale frontierei de când sute de mercenari ruși din Grupul Wagner au ajuns în Belarus luna trecută, la invitația președintelui Lukashenko. Din cauza acestor amenințări, Poliția de Frontieră a recurs la mobilizarea suplimentară a poliţiştilor de frontieră în serviciu pentru a întări protecţia frontierei externe și la suspendarea concediilor ofițerilor. În plus, autoritățile de frontieră au solicitat sprijinul Forțelor Armate Letone și al poliției. Ministra letonă a apărării, Inara Murniece, a ordonat ulterior armatei să desfășoare forțe suplimentare la graniță.
Rata fertilității din China a scăzut la o valoare estimată record, relatează The Guardian. Demografii de la Centrul de Cercetare a Populației și Dezvoltării din China, o instituție guvernamentală chineză de cercetare, au publicat date care arată că rata fertilității din anul precedent a scăzut la 1,09 față de 1,15 în 2021, sub rata Japoniei pentru același interval de timp și doar puțin mai mare decât cea a Coreei de Sud, estimată la 0,8. Separat, Asociația pentru Planificarea Familială din Hong Kong a declarat că numărul cuplurilor fără copii în teritoriul chinez a atins o cotă „alarmantă”. Un studiu a constatat că ponderea cuplurilor fără copii s-a dublat între 2017 și 2022, de la 20,6% la 43,2%. Anul trecut, populația Chinei a scăzut pentru prima dată în șase decenii, coborând cu 850.000 până la 1,41 miliarde. Se prognozează că va scădea sub 1 miliard înainte de sfârșitul secolului.
Emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană au scăzut cu aproape 3% în primul trimestru al anului 2023, informează Reuters. Emisiile UE în perioada ianuarie – martie au însumat 941 de milioane de tone metrice de echivalent CO2, o scădere de 2,9% față de anul precedent, în timp ce economia a crescut cu 1,2%. Pe măsură ce lumea se confruntă cu fenomene meteorologice tot mai imprevizibile și extreme cauzate de schimbările climatice, precum valurile de căldură din Portugalia și Spania, UE își intensifică eforturile pentru a-și atinge obiectivul de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Emisiile au scăzut în 21 din cele 27 de țări ale blocului, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Bulgaria, Estonia și Slovenia. Sectorul de furnizare a electricității și gazelor – sectorul în care emisiile au scăzut cel mai mult – a contribuit în continuare cu 19% la cifra totală, agricultura cu 13% și transportul și stocarea au fost responsabile pentru 10%.
Percepția alegătorilor despre guvernul președintelui Luiz Inácio Lula da Silva s-a îmbunătățit semnificativ, relatează Reuters. Un nou sondaj Genial/Quaest a arătat că percepția pozitivă asupra guvernului a crescut la 42% dintre respondenți, față de 37% în iunie, în timp ce opiniile negative au scăzut cu 3 puncte la 24%. Aprecierea performanței lui Lula în calitate de președinte a crescut la 60% față de 56%, atingând cel mai înalt nivel de la un sondaj din februarie, primul sondaj efectuat la o lună după ce a preluat funcția. Analistul Andre Cesar de la firma de consultanță Hold Assessoria Legislativa a declarat că „procentul de 60% reprezintă vești bune pentru Lula, mai ales având în vedere polarizarea politică din Brazilia”. După ce în aprilie a ajuns la 23%, numărul brazilienilor care consideră că economia se îmbunătățește a crescut la 34% în august, iar principala cauză a fost scăderea prețurilor la alimente, arată sondajul.