Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu și Anastasia Tăbăcaru
Președintele Venezuelei a declarat că dorește retragerea misiunii diplomatice din Ecuador, în semn de solidaritate cu Mexic, relatează AP News. Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a anunțat că misiunea diplomatică din Ecuador va fi retrasă în urma raidului organizat de către forțele de ordine ecuadoriene asupra ambasadei Mexicului. De asemenea, Maduro a mai adăugat în cadrul unei conferințe virtuale a liderilor Comunității Statelor Latino-Americane și Caraibiene că Venezuela “susține pe deplin” cererea făcută de Mexic în legătură cu suspendarea Ecuadorului din cadrul Organizației Națiunilor Unite. În data de 5 aprilie, președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a cerut forțelor de ordine să organizeze un raid asupra ambasadei Mexicului, acolo unde se adăpostea un fost vicepreședinte mexican, Jorge Glas, condamnat și dat în urmărire pentru mai multe fapte de corupție. Intervenția violentă a autorităților ecuadoriene a atras un val de critici din partea mai multor guverne din jurul lumii, acuzând Ecuadorul că a încălcat prevederile tratatelor de la Viena, care fac referire la inviolabilitatea reprezentanțelor diplomatice.
Autoritățile Israeliene au anunțat că vor lansa o “ofensivă diplomatică” împotriva Iranului, informează Al Jazeera. Israelul a început demersurile pentru lansarea unei “ofensive diplomatice” împotriva Iranului, solicitând statelor aliate să impună sancțiuni asupra republicii Islamice. Ministrul de Externe israelian, Israel Katz, a declarat pe platforma X că “în această dimineață, am trimis scrisori către 32 de state și am discutat cu zeci de miniștri de externe și conducători din jurul lumii, solicitând impunerea de sancțiuni asupra proiectului de rachete al Iranului și ca Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran să fie declarată o organizație teroristă”. Această acțiune vine în contextul în care Israelul nu a luat o decizie în privința răspunsului la atacurile iraniene. Katz a mai adăugat că “Alături de răspunsul militar către lansarea de rachete și drone, voi demara și o ofensivă diplomatică asupra Iranului”. Tensiunea în Orientul Mijlociu crește deoarece Israelul încă nu a oferit un răspuns concret referitor la politica pe care o va adopta statul în contextul atacurilor iraniene. Statul israelian este sfătuit de către aliații săi cheie să nu răspundă atacurilor, din teama de a nu se agrava situația din Orientul Mijlociu.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a fost invitat la ceremonia franceză organizată pentru aniversarea a 80 de ani de la Ziua-Z, conform The Guardian. Organizatorii francezi au informat că Rusia poate fi reprezentată în cadrul ceremoniei, însă președintele nu va fi invitat din cauza agresiunilor din Ucraina. Comitetul de organizare al Misiunii de Eliberare a declarat că: “În contextul circumstanțelor actuale, președintele Putin nu va fi invitat să ia parte la comemorările Debarcarilor din Normandia”. Comitetul a mai adăugat că “Rusia va fi, în schimb, invitată să fie reprezentată astfel încât importanța persistenței și sacrificiilor cetățenilor sovietici, cât și contribuția lor la victoria din 1945, să poată fi onorată” și că “spre deosebire de regimul de la Kremlin, Franța nu pune în aplicare o politică de revizionism istoric”. Kremlinul încă nu a oferit un răspuns la invitație. Putin a fost invitat la cea de-a 70-a aniversare a evenimentului istoric, în ciuda faptului că Rusia anexase Crimeea în mod ilegal cu câteva luni în urmă, însă nu a fost invitat la cea de-a 75-a aniversare, pe motiv că Rusia este invitată doar o dată la 10 ani.
Autoritățile din Bruxelles au ordonat suspendarea unei întruniri a politicienilor de dreapta, relatează Deutsche Welle. Autoritățile din Bruxelles au decis să suspende întrunirea mai multor figuri politice europene de dreapta. Conferința avea tematică “național-conservatoare” și urma să abordeze subiecte precum “De ce ar trebui să preferăm cultura noastră în locul culturii altora?” și “Punem la încercare cultura Woke: O problemă internațională”. Câteva sute de persoane au participat la acest eveniment până în momentul în care a fost anulat. Un politician de dreapta din Marea Britanie, Nigel Farage, a declarat că acțiunea autorităților de la Bruxelles este “absolut monstruoasă” și că “este în stilul vechi al comuniștilor când dacă nu erai de acord cu mine, trebuia să fii cenzurat, trebuia sa fii suspendat”. Ofițerii de poliție nu au întrerupt conferința din prima, însă nu au mai permis oamenilor să aibă acces la eveniment. Primarul orașului Bruxelles a informat că interdicția asupra evenimentului a fost plasată cu scopul de a “asigura siguranța publică” și că politicile de extremă-dreapta nu sunt binevenite la el în oraș.
Autoritățile din Venezuela au arestat un activist suspectat că ar fi implicat în tentativa de asasinare a președintelui, informează Reuters. Jurnalistul și activistul Carlos Julio Rojas, a fost arestat în Caracas pentru “implicarea și identificarea directă ca fiind un instigator și operator logistic în tentativa de asasinat”. Tentativa de ucidere a avut loc pe data de 25 martie și a fost ațintită asupra președintele statului Venezuela, Nicolas Maduro. Judecătorul Suprem, Tarek Saab, a declarat în cadrul televiziunii naționale că jurnalistul va fi pus sub acuzare pentru asociere, terorism, conspirație, instigare la comiterea unei crime și tentativă de asasinat. Arestarea lui Rojas vine în urma unei serii de rețineri a mai multor activiști și politicieni de opoziție care au fost acuzați de către autorități că au fost implicați în tentativa de ucidere a președintelui. Rojas era cunoscut pentru nemulțumirea sa față de guvernul lui Maduro și pentru organizarea de manifestații pașnice în capitala statului.
Clădirea bursei de valori a Danemarcei din Copenhaga a fost cuprinsă într-un incendiu, relatează BBC News. Clădirea istorică a bursei de valori a Danemarcei care datează din secolul al XVII-lea a fost cuprinsă de flăcări în timp ce era în curs de renovare și era învăluită în schele și înveliș de plastic de protecție. Martorii la izbucnirea acestei tragedii au intervenit cu scopul de a salva picturi de o importanță istorică aparte, iar piața din apropiere a fost evacuată la fel ca și intrarea principală în Christiansborg, castelul al cărui palat regal găzduiește parlamentul Danemarcei, a fost închisă din cauza fumului, conform declarațiilor presei daneze. Directorul clădirii bursei de valori a Danemarcei, Brian Mikkelsen, a declarat că jumătate din vechea bursă a ars, dar a promis că va fi reconstruită integral. Mai mult, ministrul Culturii, Jakob Engel-Schmidt și-a arătat regretul cu privire la pierderea a 400 de ani de moștenire culturală daneză. Membrii serviciilor de urgență nu au putut identifica exact cauza incendiului de la Copenhaga, dar au spus că schelele de construcții au fost un adevărat impediment.
Sute de oameni au murit după ce repetate furtuni devastatoare au lovit Pakistan și Afganistan, informează Al Jazeera. Atât autoritățile din Pakistan, cât și cele din Afganistan, au declarat un număr de 50 de morți în aceeași zi din cauza furtunilor care au lovit cele două regiuni. Majoritatea deceselor din Pakistan au fost raportate în provincia de nord-vest, Khyber Pakhtunkhwa, unde ploile torențiale și inundațiile au declanșat alunecări de teren, dărâmarea caselor și smulgerea copacilor. Ploile torențiale au afectat și regiunile provinciale, unde au decedat peste 21 de persoane. Prim-ministru Shahbaz Sharif a afirmat în mai multe remarci televizate că a ordonat autorităților să ofere ajutor de urgență. De aceea, autoritățile au declarat stare de urgență în sud-vestul țării. Autoritatea Națională de Management al Dezastrelor (NDMA) a cerut serviciilor de urgență să rămână vigilente pe fondul prognozării unor condiții meteorologice mai severe.
Oficialii ONU au cerut forțelor israeliene să înceteze sprijinirea atacurilor împotriva palestinienilor, inițiate de către coloniștii din Cisiordania, conform Al Jazeera. Membrii biroului ONU pentru drepturile omului au cerut autorităților israeliene să înceteze să-și acorde sprijinul pentru atacurile coloniștilor din Cisiordania pentru a restabili și a asigura, pe cât posibil, ordinea și siguranța publică în regiunea respectivă. Ministrul palestinian al sănătății a declarat că cel puțin 466 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene sau de coloniști în Cisiordania, de la începutul războiului Israel-Hamas. Membrii Al-Haq, Centrul Al Mezan pentru Drepturile Omului și Centrul Palestinian pentru Drepturile Omului (PCHR) au îndemnat comunitatea internațională precum și actori privați și întreprinderi să acționeze pentru a opri violența împotriva palestinienilor. Oficialii ONU au anunțat că vor lansa în zilele următoare un apel de 2,8 miliarde de dolari pentru donații pentru a ajuta palestinienii afectați din Gaza și Cisiordania.
Oficialii Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene au luat în considerarea aplicarea unor noi sancțiuni împotriva Iranului după atacul aerian asupra Israelului, prezintă The Guardian. În urma atacului aerian la scară largă al Teheranului asupra Israelului, oficialii din SUA și UE au decis că noi sancțiuni împotriva Iranului ar fi un răspuns potrivit. Membrii guvernului israelian au spus că oficialii de la Washington vor efectua un răspuns, dar trebuie să fie calibrat pentru a limita escaladarea ulterioară. Secretarul american al trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că autoritățile de la Washington își vor folosi autoritatea de sancționarea și vor lucra cu aliații pentru a continua să perturbe activitatea malignă și destabilizatoare a regimului iranian. Oficialii au sugerat mai multe sancțiuni extinse printre care s-a numărat și extinderea domeniului de aplicare a celor implicați în producția de drone de către Iran, care au fost folosite în atacul din acest weekend și au fost utilizate și pe scară largă împotriva Ucrainei de către Rusia.
