Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Ministra de externe din Finlanda, Elina Valtonen, a declarat că statul nordic va semna un acord de cooperare în domeniul apărării cu Statele Unite ale Americii, informează Euronews. Valtonen a confirmat că ministrul apărării, Antti Häkkänen, va semna pactul săptămâna viitoare. Acordul va permite plasarea trupelor și depozitarea armelor americane în țara nordică, care împarte o frontieră extinsă cu Rusia. Häkkänen a subliniat semnificația acestui pact pentru securitatea Finlandei și importanța angajamentului SUA în apărarea acesteia. Cu o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, Finlanda devine o parte crucială a flancului nord-estic al NATO și a graniței externe a UE în nord. Finlanda va oferi acces la 15 zone militare și facilități, de la baze navale și aeriene până la zone extinse de antrenament militar. Totuși, nu sunt planuri pentru baze militare permanente ale SUA în Finlanda. Suedia a semnat un acord similar și se așteaptă ca Danemarca să urmeze același model în viitorul apropiat.
Prim-ministrul din St. Vincent și Grenadine a confirmat că Venezuela și Guyana au convenit să evite escaladarea conflictului privind zona disputată a frontierei lor, declară Deutsche Welle. După o întâlnire între liderii celor două țări, s-a emis o declarație comună în care s-a stabilit că nu se va recurge la violență pentru soluționarea disputei teritoriale referitoare la regiunea Essequibo, răspândită cu petrol. Această înțelegere afirmă că niciuna dintre țări nu va amenința sau utiliza forța direct sau indirect, în nicio circumstanță legată de controversa lor. Disputa referitoare la regiunea Essequibo, de 160.000 km², s-a intensificat după descoperirea resurselor de petrol și gaze, Guyana devenind un important producător de petrol din zonele de coastă. Venezuela a organizat un referendum susținând proprietatea asupra regiunii, fără consultarea locuitorilor din Esequibo. Curtea Internațională de Justiție a rugat Venezuela să se abțină de la acțiuni ce ar putea influența procesul.
Partidul de extremă dreapta belgian, Vlaams Belang, l-a exclus pe fostul senator Frank Creyelman, acuzat că ar fi fost recrutat de China pentru spionaj în Europa, publică Politico. Excluderea sa a fost anunțată de președintele partidului, Tom Van Grieken, în urma unei investigații amplu mediatizate realizate de Financial Times, Der Spiegel și Le Monde. Conform acestor publicații, Creyelman ar fi colaborat cu agenția de spionaj chineză timp de trei ani, influențând discuțiile europene despre diverse subiecte, inclusiv represiunea din Hong Kong și persecuția Uigurilor din Xinjiang. Prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, a calificat situația drept una care afectează securitatea și democrația, evidențiind pericolul pe care îl reprezintă extrema dreaptă în societate. Creyelman încă nu a răspuns nici unei acuzații.
Fondul special de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost subiectul principal al unui summit al liderilor UE, publică Euronews. Acesta este parte a unei revizuiri extinse a bugetului UE și a provocat tensiuni, cu prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán, exercitându-și dreptul de veto, blocând temporar acordul unanim. Dezbaterea este amânată până în ianuarie, dar președintele Consiliului European, Charles Michel, își exprimă încrederea în găsirea a 27 de voturi necesare. În ciuda opoziției Ungariei, liderii au acordat statut de candidat Ucrainei și Moldovei și au deschis negocieri cu Georgia. Aceste decizii sunt văzute ca un avertisment la adresa presiunilor ruse și un semnal puternic al sprijinului UE. Președintele Michel subliniază importanța acestei decizii pentru credibilitatea UE și se așteaptă să continue eforturile de sprijin pentru Ucraina, în ciuda obstacolelor politice.
Liderii UE au convenit asupra celei de-a 12-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând exporturile de diamante și reglementarea prețurilor la petrol în contextul războiului din Ucraina, relatează Deutsche Welle. În cadrul summitului de la Bruxelles, cei 27 de lideri au salutat adoptarea noilor sancțiuni și au subliniat importanța prevenirii evaziunii fiscale. De asemenea, UE a cerut utilizarea veniturilor deținute de entitățile private din activele Rusiei înghețate pentru sprijinirea procesului de recuperare și reconstrucție a Ucrainei. Într-o mișcare istorică, UE a decis să deschidă negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova, de asemenea acordând statut de candidat Georgiei. Orbán, liderul maghiar, a părăsit sala, permitând avansarea deciziei în ciuda opoziției sale, o strategie propusă de cancelarul german Olaf Scholz pentru evitarea unui posibil veto.
