Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul și Romina Manolescu.
Autoritățile din Țările de Jos au declarat că își vor cere public scuze pentru rolul pe care statul l-a avut în cei 250 de ani de sclavie, informează Al Jazeera. Liderii olandezi au susținut că scuzele oficiale urmează să fie emise pe 19 decembrie și că se așteaptă să remedieze modul în care statul a exploatat peste 600.000 de persoane care au lucrat ca sclavi. Grupuri din fostele colonii olandeze, precum Surinam din America de Sud, au criticat momentul capricios ales de guvernul olandez pentru adresarea scuzelor, subliniind că nu au fost consultați cu privire la această dată și că au simțit că decizia a fost luată în mod pripit. Aceștia au declarat că ar prefera ca scuzele să fie emise pe 1 iulie 2023 – o zi care marchează aniversarea a 150 de ani de la abolirea sclaviei în fostele colonii ale Țărilor de Jos. Potrivit presei locale, guvernul intenționează, de asemenea, să anunțe acordarea unui fond de 200 de milioane de euro pentru a promova mai multă conștientizare cu privire la subiectul în cauză și alte 27 de milioane de euro pentru a deschide un muzeu dedicat sclaviei.
Un cuplu american stabilit în Uganda a fost acuzat că a torturat un băiat de 10 ani aflat în grija lor, relatează Al Jazeera. Polițiștii au susținut că băiatul a fost „torturat în mod constant” între 2020 și 2022 și că, pe lângă victimă, Nicholas Spencer și soția lui, Mackenzie Leigh Mathias Spencer, mai au sub îngrijire alți trei copii ugandezi. Cei doi au sosit în Uganda în 2017 pentru a face voluntariat în cadrul unei organizații non-profit, înainte de a se muta în Naguru, o suburbie din Kampala. Autoritățile au declarat că „ceea ce s-a întâmplat cu victima în ultimii ani, probabil ar fi putut fi prevenit dacă bunăstarea copiilor adoptați ar fi fost monitorizată îndeaproape”, solicitând asistenților sociali să acorde mai multă atenție copiilor proveniți din medii vulnerabile. Adopțiile internaționale au stârnit controverse în Africa de Est. În 2020, guvernul Statelor Unite ale Americii a depus acuzații penale și a impus sancțiuni economice împotriva unei rețele de adopții care a plasat copii africani care nu erau orfani în familii americane.
Compania americană Meta a fost dată în judecată pentru postările de pe Facebook care „au instigat la ură” în Etiopia, informează Al Jazeera. Procesul a fost intentat la Înalta Curte din Kenya de către doi cercetători etiopieni și de grupul kenyan pentru drepturile omului, Institutul Katiba. Sistemul de recomandări al Facebook a amplificat postările violente din Etiopia, inclusiv câteva care au precedat uciderea tatălui unuia dintre cercetători. Academicianul tigrayan, Meareg Amare Abrha, a fost împușcat mortal după ce au fost publicate mai multe postări pe Facebook care se refereau la el folosind insulte etnice, menționându-i totodată adresa și cerând moartea acestuia. Meareg a semnalat problema, dar compania a refuzat să elimine prompt postările sau, în unele cazuri, deloc. Reclamanții au cerut instanței să ordone companiei să ia măsuri pentru a elimina conținutul violent și pentru a crea fonduri de restituire de aproximativ două milioane de dolari pentru victime. Purtătorul de cuvânt al Meta, Erin McPike, a declarat că discursul instigator la ură și incitarea la violență sunt împotriva regulilor Facebook și Instagram.
Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a fost condamnat la peste doi ani și jumătate de închisoare în urma insultării unor oficiali turci, informează BBC. Ekrem Imamoglu a fost acuzat de infracțiune după ce a declarat că cei care au anulat alegerile locale din 2019 au fost „proști”. Primarul, în vârstă de 52 de ani, a învins un candidat din partea partidului președintelui turc, Recep Tayip Erdogan, în alegerile pentru primăria orașului. De asemenea, Imamoglu, reprezentant al Partidului Popular Republican, a fost considerat unul dintre cei mai puternici candidați ai opoziției pentru următoarele alegeri. Acesta și-a apărat poziția, explicând faptul că folosirea cuvântului „proști” răspunde unui limbaj similar folosit de ministrul de interne, Suleiman Soylu. Susținătorii primarului s-au adunat în fața consiliului din Istanbul, scandând„demisia guvernului” și „adevăr, lege și justiție”. Se așteaptă ca Imamoglu să facă recurs și să rămână în funcție, dar posibilitatea ca acesta să fie descalificat de la alegerile prezidențiale va pune în dificultate partidele de opoziție din Turcia, care trebuie să aleagă un candidat care să-l învingă pe Erdogan.
Autoritățile din Peru au declarat că noul președinte al statului Peru, Dina Boluarte, se luptă să țină sub control protestele care au izbucnit după înlăturarea fostului președinte, Pedro Castillo, relatează CNN. Boluarte a declarat pe Twitter că guvernul va înființa un comitet de gestionare a crizelor, care va fi condus de Pedro Angulo, președintele Consiliului de Miniștri din Peru, și va include alți reprezentanți, inclusiv șefii ministerelor apărării, transporturilor, afacerilor interne și comunicațiilor. Drumurile naționale din cel puțin 14 de regiuni din stat au fost blocate de proteste, a anunțat Poliția Națională din Peru într-un comunicat. Armata a fost trimisă în Peru pentru a proteja spațiile publice din întreaga țară, pe fondul protestelor în curs, potrivit unei declarații a ministrului peruan al apărării, Luis Alberto Otárola.
Cea mai mare bancă daneză, Danske, a fost amendată cu 470 milioane de euro pentru scandalul internațional de spălare de bani, informează EuroNews. Scandalul a izbucnit în 2018, după ce un control intern a constatat o „serie de deficiențe majore” în sistemele băncii Danske. Compania a recunoscut că aproximativ 200 milioane de euro au fost spălate prin intermediul filialei sale din Estonia între 2007 și 2015. Autoritățile daneze au confiscat 1.25 miliarde de coroane daneze (168 milioane de euro) în profituri din tranzacțiile efectuate de filialele Danske. Procurorul Jens-Christian Bülow a declarat că este „cea mai mare amendă impusă vreodată” într-un caz de spălare de bani din Danemarca.
Oficiali ai Ordinului iezuit au recunoscut acuzațiile aduse unui preot artist, relatează The Associated Press. Liderul Ordinului iezuit al Papei Francisc, Rev. Arturo Sosa, a recunoscut că un preot și artist iezuit, Marko Ivan Rupnik, cunoscut pentru mozaicurile sale, a fost condamnat pentru abatere sexuală cu aproximativ doi ani înainte ca Vaticanul să decidă să claseze un alt caz împotriva lui în care ar fi abuzat femei aflate sub „îngrijirea sa spirituală”. Reverendul a făcut această mărturisire în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, după ce săptămâna trecută, trei bloguri italiene – Silere non Possum, Left.it și Messa in Latino – au adus în atenția publicului acuzațiile de abuz spiritual, psihologic și sexual împotriva lui Rupnik ale unor femei dintr-o comunitate iezuită din țara sa natală. De asemenea, a fost menționată reticența Vaticanului și a iezuiților de a spune întreaga poveste din spatele tratamentului neobișnuit de indulgent pe care l-a primit chiar și după ce a fost excomunicat temporar.
Inflația în Ghana a atins maximul absolut din ultimii 21 de ani, conform Aljazeera. Rata de inflație a atins un nou maxim luna trecută, ajungând la 50,3%, conform datelor din raportul Serviciului de Statistică din Ghana. Mai devreme săptămâna aceasta, națiunea vest-africană a obținut un acord cu Fondul Monetar Internațional pentru un pachet de sprijin de 3 miliarde de dolari, pe trei ani. Oficialii din Ghana au cerut ajutor financiar în iulie, după ce dificultățile economice și prețurile în creștere au provocat proteste în stradă. Măsurile luate de guvern până acum, precum reducerea cheltuielilor guvernamentale și majorarea ratei dobânzii la băncile centrale nu au reușit să reducă inflația. Costurile au crescut cel mai mult la categoria locuințelor, apei, gazului și energiei electrice cu 79,1%. Mobilierul și obiectele de uz casnic s-au clasat pe locul al doilea, cu 65,7%, urmate de transport, inclusiv combustibil, cu 63,1%.
Un lucrător umanitar din Belgia a fost condamnat la 28 de ani de închisoare în Iran, relatează BBC. Olivier Vandecasteele, în vârstă de 41 de ani, a fost acuzat de spionaj și arestat în timpul unei scurte vizite la Teheran în februarie. Familia sa a declarat că a fost informată cu privire la sentința acestuia la o întâlnire cu premierul Belgiei, care le-a comunicat că un schimb de prizonieri reprezintă singura modalitate de a-i asigura eliberarea. Nu a existat nicio confirmare din partea Iranului, dar știrea vine la câteva zile după ce Curtea Constituțională a Belgiei a suspendat un controversat tratat de schimb de prizonieri. Oficialii iranieni își doresc să-l schimbe pe Vandecasteele cu presupusul oficial de rang înalt din serviciile de informații din Europa, Assadollah Assadi. Vandecasteele a lucrat timp de șase ani în Iran, a părăsit țara anul trecut, dar s-a întors în februarie, în ciuda sfatului guvernului belgian, pentru a-și închide apartamentul din Teheran. Familia sa a declarat pentru sursa citată că a fost supus unor „condiții inumane” precum tortura în timpul detenției, izolare într-o celulă aflată la subsol, fără ferestre, suferind diverse probleme de sănătate.
Peste 120 de persoane au fost ucise de inundațiile din Kinshasa, informează BBC. Drumurile principale din centrul capitalei Republicii Democrate Congo au fost scufundate și mai multe case s-au prăbușit deoarece ploi abundente au continuat timp de mai multe ore. Cartiere întregi au fost inundate, iar drumurile au fost distruse de doline, inclusiv autostrada N1 care leagă capitala de principalul port al țării, Matadi. În zonele de deal au avut loc alunecări de teren, provocând cele mai multe victime. Guvernul a anunțat o perioadă de trei zile de doliu național. Președintele Republicii Democrate Congo, Félix Tshisekedi, a fost de acord cu ipoteza susținută de oficialii Statelor Unite ale Americii: schimbările climatice au fost cauza acestei tragedii.
.
