Material realizat de Romina Manolescu.
Politicianul de extremă dreaptă, Javier Milei, susținătorul fostului președinte american Donald Trump, a câștigat cele mai multe voturi în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din Argentina, potrivit BBC. Javier Milei a depășit așteptările opiniei publice câștigând 30% din voturi în fața politicienilor mai consacrați, fapt ce a fost descris de mass-media argentiniană drept un „cutremur politic”. Candidatul în vârstă de 52 de ani a declarat că, dacă este ales, va desființa banca centrală a Argentinei, va înlocui peso-ul cu dolarul american și va privatiza firmele de stat aflate în pierdere. De asemenea, acesta a se opune avortului, cu excepția cazului în care viața mamei este în pericol, atacând totodată predarea educației în școli și negând impactul schimbărilor climatice. Rezultatul este considerat un indicator cheie pentru alegerile prezidențiale din 22 octombrie.
Politicienii francezi au inițiat o dezbatere națională, după ce o cântăreață a criticat hitul „Les Lacs du Connemara” din anii 1980, relatează The Guardian. Juliette Armanet a fost întrebată de radiodifuzorul belgian Tipik care ar fi cele trei melodii care ar determina-o să părăsească o petrecere. Armanet, în vârstă de 39 de ani, a răspuns că „de trei ori” „Les Lacs du Connemara”, o lansare din 1981 de Michel Sardou, care a rămas un element fundamental al celebrărilor, nunților și petrecerilor studențești din Franța. Un membru al Parlamentului European pentru Reconquête, partidul fondat de candidatul de extremă dreaptă la președinție, Éric Zemmour, a declarat: „Juliette Armanet, cea fără voce, își declară aversiunea față de «Les Lacs du Connemara» de Sardou” și a sugerat că un cuvânt pentru a o descrie ar putea fi găsit în titlul piesei, referindu-se la „conne” ( idiot ). Pe de altă parte, deputatul partidului verde, Aurélien Taché a declarat că este „în ton” cu Armanet. Versurile piesei care a creat controverse au surprins povestea lui Maureen și Sean, ambii catolici, care se căsătoresc în Limerick (care nu se află în Connemara) și petrec suficient pentru a bea timp de trei zile și două nopți.
O copie a Coranului a fost profanată în capitala Suediei, în fața Palatului Regal, informează Al Jazeera. Incidentul a marcat a doua astfel de întâmplare în ultimele săptămâni, când Salwan Momika și Salwan Najem au ars Coranul, un act permis în conformitate cu legile privind libertatea de exprimare a Suediei. Momika a emigrat în Suedia în 2018 și a primit un permis de ședere de trei ani în aprilie 2021. După prima ardere a Coranului, autoritățile suedeze au primit informații care au condus la deschiderea unui caz de reconsiderare a permisului său de ședere. Videoclipurile și fotografiile de când a locuit în Irak au demonstrat că a avut rolul de lider într-un grup de miliție creștină, parte a unei organizații musulmane șiite, cu legături strânse cu Iranul. Najem a emigrat din Irak în 1998 și a devenit cetățean suedez în iunie 2005. Ambii bărbați sunt cercetați sub suspiciunea de instigare la ură împotriva unui grup etnic.
Partidul de extremă dreaptă aflat la putere în Italia, Frații Italiei, a primit ordin să plătească daune unui cuplu de același sex pentru utilizarea unei fotografii cu fiul lor nou-născut fără acordul acestora, într-o campanie anti-surogat, relatează BBC. BJ Barone și Frankie Nelson și-au întâmpinat fiul pe nume Milo cu ajutorul unei mame surogat în 2014. O fotografie făcută în acel moment cu familia a devenit virală, dar a fost apoi folosită de partidul Frații Italiei în 2016, care a primit ordin să plătească cuplului €10.000 fiecăruia. „Aceasta este o mică victorie pentru noi, dar este o victorie uriașă pentru comunitatea LGBTQ+ din Italia și din străinătate. Pentru noi, fotografia reprezintă tot ceea ce susținem; familia, acceptarea și dragostea necondiționată “, a declarat cuplul pentru BBC. Partidul Frații Italiei este un descendent politic direct al Mișcării Sociale Italiene, format din membrii Partidului Fascist al lui Mussolini după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Oficialii din Iran au declarat că se angajează să rezolve disputa nucleară cu puterile mondiale prin mijloace diplomatice, a susținut ministrul de externe, Hossein Amirabdollahian, într-o conferință de presă televizată, relatează Reuters. „Am dorit întotdeauna revenirea tuturor părților la respectarea deplină a acordului nuclear din 2015″, a declarat Amirabdollahian. Discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran privind acordul nuclear s-au oprit din septembrie anul trecut. După mai multe încercări eșuate de restabilire a acordului nuclear, liderii din Teheran și Washington au susținut că au ajuns la o înțelegere în temeiul căreia șase miliarde de fonduri iraniene vor fi dezghețate din Coreea de Sud, în timp ce cinci resortisanți americani reținuți în Iran vor fi eliberați. Autoritățile din Statele Unite au declarat, de asemenea, că ar elibera unii iranieni din închisorile americane ca parte a acordului, potrivit reprezentanților iranieni.