Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu și Irina Dudu.
Delegații din Sudan au început discuții privind războiul civil care durează de 16 luni, anunță Deutsche Welle. Acțiunea a fost coordonată sub medierea Statelor Unite, care joacă un rol crucial în acest summit. Washingtonul speră să obțină un armistițiu care să permită accesul ajutorului umanitar către cei afectați. Cu toate acestea, absența Forțelor Armate Sudaneze (SAF), care au refuzat invitația SUA, au complicat eforturile de pace. Conflictul dintre armată și forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF) a izbucnit în aprilie 2023, provocând strămutări masive și foamete. Summitul, găzduit de Arabia Saudită și Elveția, se desfășoară într-o locație secretă și ar putea dura până la 10 zile. Delegația RSF este prezentă, dar lipsa SAF, care contestă prezența Emiratelor Arabe Unite ca observator, subminează dialogul. Washingtonul a insistat că este „timpul ca armele să tacă” și că lumea urmărește îndeaproape evoluția acestor negocieri.
Autoritățile din Kiev au refuzat orice discuție de pace cu Kremlinul fără retragerea completă a trupelor rusești din toate teritoriile ocupate, inclusiv peninsula Crimea, susține Euronews. Oficialii din Moscova au anunțat că suspendă negocierile de pace din cauza atacurilor ucrainene asupra regiunii Kursk, considerate „acțiuni teroriste” de către ruși. În acest context, ambasadorul Ministerului de Externe rus, Rodion Miroshnik, a declarat că negocierile cu Kievul sunt „inadecvate” în prezent. Între timp, regiunea Belgorod, situată la granița cu Ucraina, a declarat stare de urgență din cauza incursiunilor ucrainene. Guvernatorul regional a raportat distrugeri și victime civile, iar mii de copii și locuitori au fost evacuați. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că operațiunea din Kursk are scopul de a ridica moralul ucrainenilor după 900 de zile de război și de a demonstra capacitatea militară a Ucrainei. Analiștii consideră că această incursiune nu va schimba semnificativ dinamica războiului.
Celebritățile J.K. Rowling și Elon Musk au fost incluse într-o plângere penală depusă de boxera olimpică algeriană Imane Khelif, declară Euronews. Ea i-a acuzat de „hărțuire cibernetică agravată”. Plângerea a fost depusă la Parchetul din Paris pe 9 august 2024, în contextul în care Khelif a fost ținta unui val de ură online în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris. Atacurile au fost declanșate după meciul ei împotriva sportivei italiene Angela Carini, când au apărut acuzații false privind eligibilitatea sa de a concura în categoria feminină. Deși Comitetul Olimpic Internațional i-a confirmat calificările, Khelif a fost acuzată că ar fi bărbat, deși aceasta s-a născut femeie. Rowling a criticat-o public pe platforma X (anterior Twitter), iar Musk a susținut poziții anti-transgender. Avocatul lui Khelif a declarat că, dacă vor fi aduse acuzații, cei implicați ar putea risca între doi și cinci ani de închisoare și amenzi semnificative.
Oligarhul ruso-israelian Mikhail Fridman a depus o cerere de despăgubire de 16 miliarde de dolari împotriva Luxemburgului, informează Politico. Cererea vine în contextul autorităților care au decis să-i înghețe activele în urma includerii sale pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Fridman a fost sancționat în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, fiind considerat un susținător important al regimului lui Vladimir Putin. Deși a obținut ulterior eliminarea sa de pe lista de sancțiuni, activele sale rămân blocate. Avocații săi susțin că sancțiunile au fost aplicate fără un proces echitabil și cer compensații bazate pe valoarea de piață a investițiilor lui Fridman, estimată la minimum 16 miliarde de dolari. Cererea a fost depusă conform unui tratat de investiții din 1989 între Luxemburg și fosta Uniune Sovietică. Fridman a cerut ca arbitrajul să fie gestionat în Hong Kong, iar echipa sa juridică o include pe Cherie Blair, soția fostului premier britanic Tony Blair.
În Kiribati, o națiune insulară din Pacific, s-au desfășurat alegeri generale care pot influența semnificativ regiunea Pacificului de Sud, publică BBC. Președintele Taneti Maamau, aflat la putere de aproape un deceniu, a orientat țara spre o relație strânsă cu China, renunțând la legăturile cu Taiwan în 2019. Această schimbare a condus la o creștere rapidă a influenței chineze în Kiribati, provocând îngrijorări în rândul occidentalilor. În timp ce Statele Unite a întâmpinat dificultăți în stabilirea unei ambasade în Kiribati, China și-a consolidat prezența prin colaborarea polițienească și donații. Deși geopolitica a jucat un rol important, cetățenii țării insulare au votat mai degrabă în funcție de problemele cotidiene, cum ar fi economia și costul vieții. Rezultatul alegerilor va fi crucial pentru viitorul orientării politice și strategice a țării.
În ultimele 10 luni, Israel a atacat peste 500 de școli din Gaza, crescând numărul atacurilor asupra acestor instituții considerate protejate, la nivel internațional, relatează Al Jazeera. În luna august, peste 100 de persoane au fost ucise într-un atac asupra unei școli din Gaza, unde se adăposteau palestinieni strămutați. Liderii israelieni au justificat atacurile acuzând că școlile sunt folosite de grupări precum Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, deși nu au oferit dovezi concrete. Numărul atacurilor asupra școlilor a crescut de cinci ori din noiembrie, aducând un bilanț tragic de peste 16.500 de copii uciși și aproape 40.000 de morți în total în Gaza. Cu toate acestea, atacurile continuă, în ciuda apelurilor internaționale pentru încetarea focului și a presiunilor regionale pentru oprirea asaltului asupra Gaza.
Oficialii din Coreea de Nord au anunțat că vor redeschide turismul internațional limitat până la sfârșitul anului 2024 din cauza pandemiei de Covid-19, relatează CNN. Koryo Tours din Beijing și KTG Tours din Shenyang au comunicat separat că grupurile turistice vor putea vizita orașul montan Samjiyon, considerat locul de naștere al fostului lider nord-coreean Kim Jong Il. Se așteaptă ca itinerariile să fie finalizate în curând, iar alte destinații din Coreea de Nord, precum Pyongyang, să fie de asemenea deschise pentru vizitare. Samjiyon, situat aproape de Muntele Paektu, un vulcan activ și simbol istoric important pentru coreeni, a fost anterior o destinație populară pentru turiștii chinezi. Deși presa de stat nord-coreeană nu a raportat încă oficial redeschiderea turismului, liderul Kim Jong Un a sugerat că vizitatorii din națiuni prietene, precum Rusia și China, vor fi prioritizați.
Un tribunal din Bangladesh a ordonat o investigație privind presupusul rol al fostei prim-ministre Sheikh Hasina în uciderea unui bărbat de către poliție, conform CNN. Hasina, care a fugit din țară după săptămâni de agitație, a fost acuzată, alături de alți oficiali de rang înalt, de moartea unui proprietar de magazin. Plângerea de omor este prima acțiune legală împotriva ei, după reprimarea violentă a protestelor împotriva cotelor guvernamentale de angajare, care au dus la moartea a aproximativ 300 de persoane, inclusiv 32 de copii. Hasina a cerut o investigație asupra „omorurilor odioase” comise în timpul protestelor, dar nu a menționat acuzațiile împotriva ei. În urma escaladării violențelor, Hasina a fugit în India, punând capăt unei guvernări de 15 ani, iar Muhammad Yunus conduce acum un guvern interimar, cu alegeri programate în 90 de zile.
Un tribunal din Thailanda l-a demis pe prim-ministrul Srettha Thavisin pentru încălcarea Constituției, după ce a numit în cabinetul său un fost avocat care a fost încarcerat, potrivit BBC. Curtea Constituțională a decis că Srettha a încălcat „regulile de etică” prin „comportament sfidător”. Srettha, va fi înlocuit de un lider interimar până la alegerea unui nou prim-ministru de către parlamentul thailandez. Decizia curții este finală și nu poate fi contestată. Demiterea lui Srettha reflectă influența disproporționată a Curții Constituționale din Thailanda, într-un context politic marcat de corupție și de instabilitate, inclusiv două lovituri de stat militare în ultimele două decenii.
Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a anunțat că va demisiona luna viitoare, relatează Reuters. Jurnaliștii Reuters menționează ca motive nemulțumirile publice, legate de scandalurile sale politice și de creșterea costurilor de trai care i-au afectat mandatul de trei ani. Într-o conferință de presă, Kishida a declarat că nu va căuta realegerea ca lider al Partidului Liberal Democrat (LDP). Decizia sa însemană disponibilitatea pentru un nou lider, iar LDP va organiza în septembrie o competiție pentru a-l înlocui pe Kishida atât ca președinte al partidului, cât și ca prim-ministru. Succesorul său va trebui să restaureze încrederea publicului în partid și să abordeze provocările economice, tensiunile geopolitice cu China și potențiala revenire a lui Donald Trump ca președinte al SUA. Printre posibilii înlocuitori se numără fostul ministru al apărării Shigeru Ishiba, ministrul de externe Yoko Kamikawa și ministrul digitalizării Taro Kono.
