Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Curtea Supremă a Indiei a decis că demolările de proprietăți fără un proces juridic corect sunt neconstituționale, anunță Deutsche Welle. Această practică, care viza în principal musulmani acuzați de diverse infracțiuni, a fost condamnată de Curte. Hotărârea a stipulat că autoritățile trebuie să emită un preaviz de cel puțin 15 zile și să ofere proprietarilor șansa de a se apăra, pentru a respecta principiile de drept și justiție. Deși oficialii guvernamentali au susținut că aceste demolări vizează doar construcțiile ilegale, grupurile pentru drepturile omului le consideră o formă de intimidare a minorităților religioase. Amnesty International și alte organizații au acuzat autoritățile de abuzuri, subliniind că demolările par a fi represalii în urma protestelor împotriva unor politici discriminatorii. Decizia Curții reprezintă un apel pentru respectarea procedurilor legale și a drepturilor cetățenilor, inclusiv a minorităților, într-o perioadă marcată de tensiuni religioase.
Președintele american ales, Donald Trump, a vizitat Casa Albă, pentru o întâlnire cu președintele Joe Biden, confirmă Euronews. Ambii lideri s-au angajat să asigure o tranziție lină a puterii. Întâlnirea din Biroul Oval a fost marcată de un schimb de politețuri, Biden felicitându-l pe Trump și exprimându-și speranța pentru un transfer fără probleme. Trump, la rândul său, a mulțumit pentru invitație, o acțiune pe care el nu a oferit-o lui Biden după pierderea alegerilor din 2020. Venit din Florida, Trump a avut și întâlniri cu miliardarul Elon Musk și cu membrii Camerei Republicanilor, unde a primit aplauze după ce a afirmat: „E plăcut să câștigi”. Deși anterior Biden l-a criticat pe Trump, acuzându-l că reprezintă un risc pentru democrație, după alegeri și-a moderat discursul, asigurând publicul că „experimentul american continuă”.
Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta din Franța, Rassemblement National, a fost acuzată de deturnare de fonduri ale Parlamentului European, declară Euronews. Acuzațiile s-au referit la utilizarea fondurilor pentru a plăti angajați ai partidului, în loc să susțină activitățile membrilor Parlamentului European. Dacă va fi găsită vinovată, Le Pen riscă până la 10 ani de închisoare și o amendă de 1 milion de euro, dar cea mai gravă consecință ar fi interdicția de a candida în 2027. Procurorii au susținut că deturnarea fondurilor a fost sistematică, afectând integritatea democratică, în timp ce Le Pen a negat acuzațiile, considerându-le motivate politic. Procesul, care se va încheia pe 27 noiembrie, va determina dacă angajații implicați au desfășurat activități politice legitime sau au lucrat în principal pentru partid. Le Pen, care a ocupat locul al doilea la alegerile prezidențiale din 2017 și 2022, a rămas determinată să își urmeze ambițiile politice.
Liderii principalelor partide din Germania au stabilit organizarea alegerilor federale anticipate pe 23 februarie 2025, publică Politico. Alegerile survin în urma destrămării coaliției cancelarului Olaf Scholz. Acesta a intenționat să organizeze un vot de încredere pe 16 decembrie, după ce a destituit recent ministrul finanțelor, Christian Lindner, din cauza divergențelor privind stimularea economiei. Decizia de a grăbi organizarea alegerilor a fost influențată de presiunile liderului CDU, Friedrich Merz, care a susținut că Germania nu-și poate permite o perioadă îndelungată de incertitudine politică. CDU și CSU conduc în sondaje, iar Merz este favorit pentru funcția de cancelar. SPD-ul lui Scholz se află pe locul trei, iar AfD pe locul doi, în timp ce FDP riscă să nu atingă pragul electoral. Această criză politică din Germania a apărut într-un moment critic, pe fondul amenințărilor economice și de securitate generate de posibila retragere a sprijinului SUA pentru Ucraina și de impunerea unor tarife comerciale împotriva Germaniei de către Donald Trump, noul ales președinte al Statelor Unite.
Mia Mottley, prim-ministra din Barbados, a propus o întâlnire directă cu Donald Trump la summit-ul Cop29 de la Baku pentru a găsi o cale comună de combatere a crizei climatice, susține The Guardian. Ea a sperat să-l convingă că acțiunea împotriva schimbărilor climatice ar aduce beneficii economice și sociale Statelor Unite. Mottley a subliniat necesitatea reducerii emisiilor de metan și a evidențiat potențialul economic al tehnologiilor de captare a metanului în industria petrolului și gazelor. De asemenea, ea a pledat pentru o reformă a sistemului financiar global, propunând „levi de solidaritate” pentru finanțarea măsurilor climatice. Acestea includ taxe pe zboruri și tranzacții financiare, precum și o taxă pentru extracția combustibililor fosili. Mottley a subliniat importanța unei surse de finanțare globale pentru a sprijini economiile vulnerabile afectate de criza climatică. Summit-ul Cop29 urmărește stabilirea unui obiectiv financiar anual de cel puțin 1 trilion de dolari pentru țările în curs de dezvoltare, în ciuda reticenței statelor dezvoltate de a contribui pe măsura necesităților globale.
