Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea și Mircea-Andrei Cuciureanu
Bruxelles a reasigurat Bosnia și Herțegovina de susținere în aderarea statului la Uniunea Europeană în urma neliniștii cauzate de o scrisoare neoficială referitoare la strategia regiunii, informează Reuters. Scrisoarea, aparținând prim-ministrului sloven, Janez Jansa, și trimisă ca o sugestie, propunea redefinirea granițelor în funcție de criteriile etnice ale statului, pentru a da start reformelor blocate din regiune. Janez, al cărui stat are președentia de 6 luni a consiliului Uniunii Europene începând de la 1 iulie, a negat trimiterea documentului, iar UE nu a comentat. Cu toate acestea, Bruxelles și-a întărit angajamentul față de Bosnia drept un stat ,,unic, unit și suveran” într-o conferință dintre Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, Joseph Borrell, și prim-ministrul Bosniei, Zoran Tegeltija. Borrell a subliniat totuși o serie de reforme dificile pe care statul încă le are de urmat pentru a adera la Uniunea Europeană, notând 14 arii care necesită lucru, printre care reforme judiciare, constituționale și electorale.
Membrii parlamentului din Lituania au votat în favoarea legii ce ușurează procesul de reținere în masă a solicitanților de azil, măsurile vizând, în principal, numerele mari de emigranți ce vin din Belarus, conform Reuters. În ciuda opoziției din partea organizațiilor non-guvernamentale, legislativul din statul cu capitala la Vilnius a adoptat această lege pentru „a le arăta irakienilor și altor populații că aceasta nu este o rută bună, nu vor găsi condiții bune aici”, declarând ministrul de interne, Agne Bilotaite. În luna iulie a acestui an peste 1.100 de emigranți din Belarus au trecut granițele Lituaniei, oficialii statului afirmând că aceștia sunt doar „arme politice”, folosite pentru a exercita presiune pe Uniunea Europeană și, mai ales, pe membrii de la granițele acesteia.
Cel puțin încă 160 de morminte nemarcate au fost găsite aproape de o fosta școală rezidențială din Columbia Britanică, într-un lung șir de tragedii pentru comunitatea indigena din Canada, relatează The Guardian. Anunțul a fost făcut de tribul Penelakut, iar scoala rezidențială din zona mormintelor este școala industrială Kuper Island, administrată de biserica catolică începând din 1890 și închisă definitiv abia în 1975. A fost cunoscută în comunitate drept o instituție periculoasă, atât din povesti individuale cât și din raportul Comisiei pentru Adevăr și Reconciliere. Anunțul tribului Penelakut anticipează raportul care urmează a fi publicat de comunitatea Tk’emlúps te Secwépemc joi, cu privire la alte 215 de morminte descoperite la finalul lunii mai.
China a suspendat candidați pro-democrație în alegerile din Macau, oglindind represiunea din Hong Kong, raportează The Guardian. Deși teritoriul se presupune a avea un nivel mai mare de autonomie, 21 de candidați pro-democrație au fost descalificați de la alegerile din Macau, din data de 12 septembrie. O parte din candidați sunt legislatori activi cu decenii de experiență, și majoritatea au declarat că vor contesta decizia comisiei electorale. Macau este o fostă colonie portugheză care a fost returnată autorității chineze în 1999, sub regula ,,un stat, doua sisteme politice” și cu promisiunea de 50 de ani de relativă autonomie, similar Hong Kong-ului. Parlamentul are 33 de locuri, dintre care 14 sunt alese prin vot popular; candidații pentru aceste locuri trebuie, începând din 2009 cu semnarea legii de securitate națională, să declare formal că susțin legea de bază a teritoriul Macau (care reprezintă constituția). Candidații care refuză nu sunt eligibili, însă un anunț publicat vinerea trecută sugerează că mai nou, comisia electorala investighează și ,,sinceritatea” candidaților, luând în considerare inclusiv acțiuni din trecut cu privire la Macau, China, Congresul Național al Poporului din China și toate legile și deciziile sale – pe baza acestui nou criteriu au fost descalificați cei 21 de candidați.
Parlamentul britanic a aprobat o reducere temporară a bugetului pentru ajutor extern, citând daunele economice cauzate de coronavirus drept motiv, conform Reuters. Majoritatea a fost câștigată cu 333 de voturi pentru, 298 de voturi contra, iar noul procent din producția economică rezervat ajutorului extern a scăzut de la 0.7 la 0.5. Mișcarea a fost anunțată din noiembrie și nu era inițial deosebit de populară, însă mulți protestatari au fost convinși cu promisiunea că bugetul se va întoarce la procentul normal odată ce Marea Britanie va fi mai stabilă din punct de vedere economic. Oponenții noului buget susțin că unele condiții pentru restaurarea fostului buget vor fi greu de atins, precum scăderea datoriei publice, și că impactul negativ asupra beneficiarilor ajutorului extern și asupra imaginii Marii Britanii la nivel global sunt mai importante. În contextul actual, analiza Camerei Comunelor ar aproxima întoarcerea la bugetul de 0.7% începând cu 2024 cel mai devreme.
Cuba a restricționat accesul la rețele de socializare și mesagerie precum Facebook, Instagram, WhatsApp și Telegram, această acțiune fiind considerată necesară de către liderii statului pentru a încetinii comunicarea dintre protestatari, conform firmei NetBlocks, citată de Reuters. Mii de cubanezi au ieșit în străzi pentru a protesta împotriva crizei economice cu care se confruntă statul și a măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei de coronavirus. În numeroase orașe, demonstrațiile publice au ca țintă finală înlăturarea sistemului comunist. Guvernul din Cuba a declarat că aceste proteste sunt organizate din exteriorul țării, finanțate de Statele Unite ale Americii pentru a cauza o criză politică prin intermediul unor „contrarevoluționari”. Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a negat implicarea Statelor Unite în aceste proteste, dar a mai adăugat că „ar fi o greșeală cumplită” ca guvernul cubanez să nu ia în considerare dorințele oamenilor.
Demonstrațiile violente s-au intensificat în Africa de Sud, în urma închiderii în închisoare a fostului președinte, Jacob Zuma, raportează Al Jazeera. Condamnarea fostului lider nu a făcut decât să înrăutățească situația din statul cu capitala la Cape Town, acestea fiind cele mai mari violențe din ultimele decenii. Nivelul deja ridicat de sărăcie a fost agravat și mai tare de pandemia de coronavirus și măsurile de prevenție impuse. La 27 de ani de la căderea apartheidului, tensiunile din societatea sud africană sunt în continuă creștere din pricina discriminărilor clare. Președintele Cyril Ramaphosa a ordonat intervenția armatei pentru calmarea și combaterea violențelor stradale. La momentul de față situația continuă să se agraveze, fiind raportate, deocamdată, mai mult de 70 de victime.
Freddy Guevara, o figură importantă a opoziției din Venezuela, a fost arestat pe baza unor acuzații de terorism și trădare, anunță BBC. Guevara a fost oprit în mașina sa în capitala Caracas, acuzat că ar avea legături cu ,,grupuri extremiste” și guverne externe, urmând să fie arestat pe loc. Acesta a difuzat arestul live pe social media din mașină, însă deși angajații săi au mai postat pe Twitter în numele lui, locația nu îi este cunoscută. În trecut, Guevara a căutat refugiu în ambasada chiliană din Caracas după ce a fost acuzat de instigare de violență în cadrul unor proteste din 2017; acele acuzații au fost iertate. Statele Unite ale Americii a condamnat arestul domnului Guevara și cere eliberarea tuturor prizonierilor politici ai Venezuelei. Juan Guaidó, liderul opoziției, este recunoscut de guvernele SUA, UK, UE și majoritatea Americii Latine drept liderul legitim al Venezuelei, însă președintele Nicolás Maduro are în continuare controlul forțelor de securitate al statului, și aliați puternici în China și Rusia. Guvernul și opoziția vor discuta criza politică a statului luna viitoare, în Mexic.
Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, și omologul său chinez, Xi Jinping, au participat la o convorbire telefonică oficială în cadrul căreia au fost adresate probleme regionale, conform Reuters. Liderul turc a insistat asupra situației populației uigur din vestul regiunii autonome Xinjiang, accentuând importanța faptului că această minoritate musulmană trebuie să fie tratată corect și echitabil, în raport cu locuitorii chinezi. Conducerea statului din Asia de Est a negat în primă fază existența taberelor speciale pentru uiguri, declarând că locațiile menționate de actorii politici vestici sunt centre de reabilitare și de combatere a extremismului. Cu toate acestea, Erdogan a declarat că respectă „suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei”, astfel ezitând să insiste pe această temă. Cei doi lideri au mai discutat despre teme legate de energie, comerț, transport și sănătate.
