Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 13 ianuarie în lume – Suedia a inaugurat primul centru de lansare a sateliților din Europa, Curtea Supremă din Brazilia a autorizat anchetarea fostului președinte Bolsanaro, iar Guvernul Japoniei a declarat că anul acesta va elibera în mare peste un milion de tone de apă din centrala nucleară distrusă de la Fukushima
Sursa foto: Jonas EKSTROMER / TT News Agency/AFP
Sursa foto: Jonas EKSTROMER / TT News Agency/AFP

A fost 13 ianuarie în lume – Suedia a inaugurat primul centru de lansare a sateliților din Europa, Curtea Supremă din Brazilia a autorizat anchetarea fostului președinte Bolsanaro, iar Guvernul Japoniei a declarat că anul acesta va elibera în mare peste un milion de tone de apă din centrala nucleară distrusă de la Fukushima

Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes

Curtea Supremă din Brazilia a autorizat anchetarea fostului președinte Bolsanaro, în speța asaltului clădirilor guvernamentale din Brasilia, relatează Wall Street Journal. Procurorii de caz au cerut Curții Supreme să admită anchetarea fostului președinte sub acuzația incitării răzvrătirii din Brasilia, prin efectul declarațiilor acestuia care au etichetat alegerile în urma cărora președintele Lula da Silva a câștigat, ca fiind trucate. Curtea deține influența necesară pentru a ordona arestarea suspecților în acest caz, și a adoptat un rol activ în combaterea derapajelor antidemocratice ale administrației Bolsanaro. De la incident și până în prezent, Curtea a ordonat arestarea lui Anderson Torres, secretar de stat însărcinat cu securitatea publică, și a lui Fabio Vieira, comandantul poliției militare cantonate în oraș la momentul izbucnirii revoltei. În plus, Curtea Supremă l-a revocat din funcție pe guvernatorul districtului federal Brasilia, un aliat al lui Bolsanaro.  

Ministrul de Externe al Republicii Iran a precizat că dialogul susținut cu Arabia Saudită ar putea îmbunătăți relațiile între cele două state, relatează Al-Jazeera. Hossein Amir-Abdollahian, ministrul de externe al Iranului, și-a exprimat speranța că legăturile dintre Teheran și Riyadh vor putea fi restabilite prin intermediul dialogului între cei doi rivali regionali. Iranul și Arabia Saudită susțin părți inamice în multiple conflicte din Orientul Mijlociu, cu precădere în Siria și Yemen, unde Iranul a finanțat rebelii houthi. Din luna aprilie a anului 2021 și până în prezent, Iranul a găzduit cinci runde de dialog între diplomații iranieni și saudiți, însă dialogul a stagnat în ultimele luni, și nici un alt dialog nu a mai fost anunțat din luna aprilie a anului trecut. 

O conductă de gaze lituaniană a fost afectată de o explozie uriașă, precizează BBC News. O explozie masivă a lovit conducta de gaze din regiunea Pasvalys, în nordul Lituaniei. Autoritățile competente au declarat că nu există victime. Ministrul apărării al Lituaniei a declarat că se vor investiga cauzele incidentului, dar a mai precizat și că varianta unui sabotaj nu este exclusă. Conducta a fost folosită de Amber Grid – compania națională de gaz a Lituaniei – pentru a transporta gaze naturale în nordul statului și pentru a-și alimenta vecina, Letonia. Consumatorii din zonă vor fi alimentați de o altă conductă până la repararea celei distruse. Incendiul subsecvent a durat în jur de patru ore și a fost stins în jurul orei 21 seara.

Ruwan Wijewardena, Ministrul Apărării din Sri Lanka, a informat că va reduce numărul personalului armatei, întrucât statul se confruntă cu o gravă criză economică, menționează Al Jazeera. Numărul personalului armatei va fi redus drastic, cu aproximativ o treime, ajungând la 135.000 până anul viitor și la 100.000 de angajați până în 2030, timp în care guvernul va elabora un nou plan, în vederea revizuirii finanțelor sale. „Cheltuielile militare sunt, în principiu, cheltuieli suportate de stat, care stimulează indirect și deschid căi de creștere economică prin asigurarea securității naționale și umane”, a declarat Premaitha Bandara Tennakoon, membră a parlamentului, într-un comunicat de presă. Națiunea insulară de 22 de milioane de locuitori se confruntă cu o criză economică profundă, încă de anul trecut, când rezervele sale valutare au fost epuizate. Guvernul din Sri Lanka a avertizat la începtul acestei săptămânii că abia are venituri suficiente pentru a plăti angajații publici și pensiile. Apărarea  reprezenta aproape 10% din cheltuielile publice anul trecut, iar acum, potrivit analiștilor, plata pentru personalul forțelor de securitate reprezintă jumătate din suma salarială a guvernului.

Guvernul Japoniei a declarat că anul acesta va elibera în mare peste un milion de tone de apă din centrala nucleară distrusă de la Fukushima, informează BBC. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) menționează că propunerea este sigură, întrucât apa a fost tratată, iar nivelurile majorității particulelor radioactive îndeplinesc standardul național. Cu toate acestea, țările vecine și pescarii locali se opun propunerii, care a fost aprobată de guvernul japonez încă din 2021. Totodată, secretarul general al Forumului Insulelor Pacifice, Henry Puna, a criticat Japonia pentru lipsa de transparență. „S-a convenit că vom avea acces la toate dovezile științifice independente și verificabile înainte ca această descărcare să aibă loc. Din păcate, Japonia nu a cooperat”, a declarat secretarul general al Forumului. Dezastrul de la Fukushima din 2011 a fost cel mai grav accident nuclear de după Cernobîl.

Procurorii turci au deschis o anchetă după ce un grup kurd a spânzurat un manechin cu chipul preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în Stockholm,  informează Al Jazeera. Guvernul de la Ankara a precizat că Suedia trebuie să adopte o atitudine mai fermă împotriva grupărilor teroriste, inclusiv împotriva militanţilor predominant kurzi şi a organizaţiei pe care o învinovăţeşte pentru lovitură de stat din 2016. În același timp, prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat pentru postul național TV4 că acesta consideră incidentul drept un act de sabotaj împotriva aderării Suediei la NATO. Purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Ibrahim Kalin, a condamnat protestul „dezgustător și odios” și a menționat că autoritățile suedeze sunt obligate să ia măsuri concrete în temeiul legii și al acordului cu Turcia. Condamnări similare au venit din partea altor oficiali turci, președintele parlamentului, Mustafa Sentop, anulând o vizită pe care omologul său suedez urma să o facă în Turcia pe 17 ianuarie.

Rusia a revendicat victoria în bătălia pentru orașul ucrainean Soledar, informează BBC News. Un purtător de cuvânt din partea armatei ruse a declarat că victoria din Soledar este un pas important spre o reînnoire a ofensivei asupra orașului Bakhmut, deținut în prezent de către armata ucraineană. Oficialii ucraineni au declarat că bătălia pentru Soledar nu s-a încheiat, și a acuzat reprezentanții Rusiei de dezinformare. Bătălia pentru Soledar a fost printre cele mai sângeroase bătălii de la începutul războiului și până în prezent. Andriy Yermak, șeful de personal al președintelui Zelenski, a comparat bătălia de la Soledar cu bătălia de la Verdun din Primul Război Mondial, în ceea ce privește gradul de distrugere. În timpul conflictului, au apărut disensiuni între trupele ruse din Soledar și mercenarii Wagner, trimiși să asiste. Analiștii de război americani au contestat importanța strategică a orașului, considerând că Putin încearcă să convingă populația din spatele frontului de progresele armatei ruse. 

Mai multe agenții ale Organizației Națiunilor Unite au cerut, printr-o declarație comună, aplicarea planului de acțiune globală privind rezolvarea crizei alimentare, menționează Rai News. Agențiile Națiunilor Unite și-au exprimat îngrijorarea privind agravarea crizei alimentare pe fondul tot mai multor conflicte armate, schimbărilor climatice majore și a crizei pandemice, care au dus deja peste 30 de milioane de copii la malnutriție acută, dintre care 8 milioane aflându-se într-o formă severă. Planul de acțiune global evidențiază „acțiunile prioritare care trebuie întreprinse pentru alimentația mamei și a copilului în sistemele alimentare, de sănătate, de apă și de salubrizare și de protecție socială”. Programul vizează în principal cele cincisprezece țări : Afganistan, Burkina Faso, Ciad, Republica Democratică Congo, Etiopia, Haiti, Kenya, Madagascar, Mali, Niger, Nigeria, Somalia, Sudan de Sud, Sudan și Yemen.

Primul centru de lansare al sateliților „Spaceport Esrange” de pe continentul  european a fost inaugurat în Suedia, relatează France24. La deschiderea centrului spațial au participat regele Suediei, Carl XVI Gustaf, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson. „Există multe motive bune pentru care trebuie să accelerăm Programul Spațial European. Europa are un rol important în spațiu și va continua să îl păstreze”, a declarat președinta Comisiei Europene.  În acest sens, aceasta a menționat că centrul va oferi capacități de lansare într-un moment în care atât cooperarea cu Rusia, cât și lansările de la Baikonur, din Kazahstan, au fost reduse în contextul războiului ruso-ucrainean. Operatorul de stat al Esrange, Corporația Spațială Suedeză (SSC), își propune să lanseze primul său satelit în primul trimestru al anului 2024. Proiectul a costat 15 milioane de euro și se preconizează că va servi drept completare a Centrului Spațial de la Kourou, în Guiana Franceză.

Despre Ana Miruna Toma

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …