Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu, Robert Baranov și Robert Ionuț Olteanu.
Furtuna mediteraneană Daniel a provocat o inundație puternică în estul Libiei, relatează APNews. Furtuna mediteraneană a dus la prăbușirea barajelor, determinând inundarea orașelor de pe coasta de est a Libiei. Cele mai mari distrugeri și pierderi de vieți omenești au fost înregistrate în orașul Derna. Echipele de salvare au întâmpinat greutăți deoarece inundația a provocat pagube materiale semnificative, multe clădiri fiind distruse. Autoritățile au anunțat că aproximativ 2000 de oameni și-au pierdut viața doar în orașul Derna, iar peste 10.000 au fost declarate dispărute. Ministrul Sănătății din Libia, Othman Abduljaleel, a menționat că până în momentul de față au fost înmormântate 700 de persoane decedate în urma inundațiilor și că situația este critică în spitale.
Serviciul de informații ucrainean GUR a declarat că statul a reușit să preia controlul unor platforme petroliere din Marea Neagră, informează The Guardian. Anunțul a fost făcut pe platforma Telegram, GUR susținând că trupele ucrainene au reușit să preia controlul mai multor platforme petroliere și de gaz din zona Crimeei. Platformele, cunoscute sub numele de Turnurile Boyko, au fost capturate de către Rusia în anul 2015. Odată cu începerea războiului dintre cele două națiuni în anul 2022, aceste platforme au fost folosite de oficialii de la Moscova în scopuri militare. De asemenea, GUR a mai anunțat că au capturat mai multe bunuri cum ar fi muniție pentru elicoptere și un sistem radar de detectare a mișcării navelor din Marea Neagră.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a anunțat că a aprobat punerea pe piață a noii versiuni de vaccin COVID-19, conform Al Jazeera. Această nouă versiune a vaccinului are ca scop combaterea noii tulpini a virusului, derivată din varianta Omicron, numită XBB.1.5. În ciuda faptului că vaccinurile puse pe piață începând cu anul trecut ofereau protecție atât împotriva versiunii originale a virusului, dar și împotriva tulpinii Omicron, cel de anul acesta oferă protecție doar împotriva noii variante de Coronavirus. FDA a oferit aprobare companiilor Pfizer și Moderna pentru a începe producția în masă de vaccinuri. Noul vaccin va fi disponibil pentru locuitorii din SUA în următoarele zile, anunță Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC).
Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) a declarat că frontiera dintre Statele Unite ale Americii și Mexic este cea mai periculoasă rută de migrație terestră din lume, conform Al Jazeera. Au fost înregistrate 686 de decese și dispariții, însă această cifră nu este exactă din cauza lipsei de date oficiale, pe tot parcursul anului 2022. Sute de mii de migranți proveniți din țările mai puțin dezvoltate din America de Sud călătoresc pe rute terestre periculoase pentru a ajunge la granița cu SUA. Anul trecut, 307 persoane au decedat în încercarea de a traversa deșerturile Sonora și Chihuahua. De asemenea, numărul de migranți care și-au pierdut viața a crescut și în Caraibe, de la 245 în 2021 la 350 în 2022, dar și în jungla dintre Panama și Columbia, într-o zonă numită Pasul Darien.
Oficialii talibani au respins acuzațiile guvernului Pakistanez cprivind închiderea unui punct important de trecere a graniței, relatează ABC News. Guvernul Pakistanez a decis să închidă o importantă rută comercială dintre cele două state miercurea trecută. Această decizie a fost luată în contextul în care a existat un schimb de focuri de armă între polițiștii de frontieră din Afganistan și Pakistan. Un reprezentant al Ministerului de Externe din statul cu capitala la Islamabad a acuzat guvernul taliban de organizare de structuri ilegale și de deschidere de foc de armă neprovocat. Un oficial de la Kabul a răspuns acuzațiilor declarând că astfel de incidente se întâmplă frecvent la granițe și că „de data aceasta, noi nu am atacat”. Liderii ambelor state au participat la mai multe întâlniri pentru a rezolva problemele întâmpinate, în contextul în care, în ultimele luni, tensiunile dintre Afganistan și Pakistan au crescut considerabil.
Compania Apple a prezentat noul model de iPhone cu mufă de încărcare tip USB-C, conform Deutsche Welle. Noul telefon folosește mufa de încărcare tip USB-C, deși în modelele anterioare au fost folosite propriile tehnologii de încărcare rapidă, produse de Apple. Schimbarea a venit în contextul legii ce a fost dată de Uniunea Europeană în vara anului trecut. Legea obligă ca, până spre finalul anului 2024, toate telefoanele și tabletele comercializate în cadrul Uniunii să fie compatibile cu mufa USB-C. Oficialii UE au argumentat că această schimbare va duce la mai puțină risipă a produselor electronice și că vă reduce cheltuielile consumatorilor. Compania americană a adoptat o poziție nefavorabilă în ceea ce privește legea, susținând că nu reprezintă o prevedere necesară. Apple a mai anunțat că bateriile telefonului iPhone 15 vor fi fabricate din cobalt 100% reciclat.
Un raport din Republica Democratică Congo (RDC) a concluzionat că proiectele de extracție a cuprului și cobaltului din statul african au dus la încălcări ale drepturilor omului, relatează Al Jazeera. Raportul publicat de Amnesty International și organizația din RDC, Initiative pour la Bonne Gouvernance et les Droits Humains (Inițiativa pentru Bună Guvernare și Drepturile Omului, sau IBGDH), au publicat un raport, „Powering change or business as usual?”, prin care susțin că extinderea afacerilor miniere ce vizează extragerea de cupru și cobalt a dus la multiple cazuri de încălcare ale drepturilor omului. Principala problemă menționată în raport este aceea a evacuării forțate a anumitor comunități din locuințele lor. Secretara generală a Amnesty International, Agnes Callamard, a declarat că „evacuările forțate care au loc din cauza companiilor ce își doresc extinderea proiectelor miniere de extragere a cuprului și cobaltului la scară largă distrug vieți și trebuie oprite acum.” Cererea celor două metale a crescut masiv odată cu cererea ridicată de energie verde, acestea fiind folosite la fabricarea bateriilor de litiu-ion. Acest tip de baterii este folosit pentru mașini electrice și telefoane mobile. În cadrul proiectului au fost intervievate peste 130 de persoane.
Un camion cu ajutor umanitar a ajuns în regiunea Nagorno-Karabah, traversând Azerbaidjanul, conform Deutsche Welle. Un camion ce conținea ajutor umanitar provenit din Rusia a ajuns în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, tranzitând Azerbaidjanul. A fost pentru prima dată în ultimii 35 de ani când autoritățile din regiune au acceptat această rută de tranzit, deoarece conducerea regională s-a temut până în prezent că un astfel de compromis ar putea duce la absorbirea completă a teritoriului de către Azerbaidjan. Decizia a venit pe fondul unor lipsuri acute în ceea ce privește stocurile de mâncare, combustibil și medicamente. Criza de resurse a fost cauzată de blocajul coridorului Lachin de către guvernul din Baku, folosit pentru aprovizionarea regiunii Nagorno-Karabah de către Armenia. Oficialii de la Stepanakert au mai declarat că acordul ar prevedea și o posibilă redeschidere a coridorului Lachin.
Un avocat ce reprezintă Google a negat acuzațiile conform cărora compania a utilizat practici ilegale pentru a avea cel mai utilizat motor de căutare, relatează BBC. Compania Google a fost acuzată de încălcare a legislației Statelor Unite ale Americii privind monopolul de piață. Punctul focal al procesului este reprezentat de presupuse miliarde de dolari ce au fost plătite către Apple, Samsung, Mozilla și alte companii, pentru a avea motorul lor de căutare preinstalat ca motor implicit. Conform procurorilor, deși Google a fost instalat ca motor de căutare implicit în 2002 pe dispozitivele Apple fără să existe plăți realizate către aceștia, compania a propus în 2005 să plătească pentru acest privilegiu. Ulterior, Google ar fi amenințat cu întreruperea plăților în cazul în care alte firme ar fi beneficiat de un acces similar. Avocatul companiei, John Schmidtlein, a declarat că „dovezile vor demonstra că Google și-a câștigat statusul de motor de căutare implicit și preinstalat pe merit”. Dacă procurorii vor avea câștig de cauză în cadrul procesul, gigantul din sfera tehnologiei ar putea fi nevoit să se fragmenteze.
Biroul pentru Protecția Mediului a transmis că este posibil ca guvernul britanic să fi încălcat legea privința evacuarea deșeurilor în apă, conform The Guardian. Biroul pentru Protecția Mediului din Marea Britanie a transmis că „se pare că este posibil ca autoritățile publice să fi interpretat legea într-un mod diferit, permițând ca eliberarea deșeurilor să se petreacă mai des”. Conform legislației din Regatul Unit, eliberarea deșeurilor este permisă în cazul revărsării cauzate de furtună, doar în condiții excepționale. O investigație demarată de The Guardian a dezvăluit că anumite companii din sectorul apelor au folosit această justificare pentru a revărsa deșeuri mult mai frecvent decât în mod normal. Biroul pentru protecția mediului a fost fondat în urma Brexit-ului pentru a înlocui mecanismele Comisiei Europene de aplicare ale legii.
Autoritățile din Maroc au fost reticente în a accepta ajutorul extern pentru cutremurul devastator, notează The Washington Post. Lideri politici, precum secretarul de stat american, Antony Blinken, sau ministrul de externe din Franța, Catherine Colonna, au declarat public că autoritățile statale sunt pregătite să acorde ajutor umanitar statului Maroc. Cu toate acestea, până la această oră, guvernul marocan a acceptat ajutor doar din partea a patru state, Spania, Marea Britanie, Qatar și Emiratele Arabe Unite, numite într-o declarație „state prietene” de ministrul de interne din Maroc. Profesorul de la Universitatea Stanford, Samia Errazzouki, specializat în istoria Marocului, a precizat că motivația pentru reținerea autorităților de a accepta ajutor extern se află în centralizarea puternică a statului, unde fiecare acțiune trebuie aprobată de un superior. Până în prezent, bilanțul cutremurului a depășit numărul de 2.500 de victime.
Guvernele din Coreea de Nord și Rusia au anunțat întâlnirea din Rusia dintre președinții celor două state, Kim Jong-un și Vladimir Putin, conform The New York Times. Cei doi lideri politici se vor întâlni în orașul Vladivostok, unde este de așteptat să discute despre posibilitatea cooperării militare. Specialiști americani menționează că armata rusă ar putea fi sprijinită cu armament de către guvernul Coreei de Nord. În schimbul sprijinului militar, guvernul rus este de așteptat să ofere tehnologie pentru sateliți și submarine nucleare. Cercetătorul de la Universitatea Kookmin din Seoul, Fyodor Tertitskiy, a declarat că această acțiune ar însemna o schimbare importantă în relația dintre cele două state, anticipând o posibilă alianță militară. De asemenea, guvernul din Rusia și-a consolidat relația cu autoritățile iraniene, în încercarea de a depăși izolarea de pe scena internațională.
Judecătorii Curții Supreme din Israel au căzut de acord pentru a analiza legalitatea revizuirii judiciare a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, informează Deutsche Welle. Guvernul Netanyahu a aprobat în iulie anul acesta un amendament de lege care limitează puterea Curții Supreme, eliminând capacitatea acesteia de a delibera împotriva deciziilor guvernului. Pentru prima dată în istoria Israelului, cei 15 judecători vor audia împreună apelurile împotriva acestei legi, considerate de către societatea civilă un pericol pentru democrația din Israel. În general, un complet de judecată cuprinde trei judecători, evidențiind caracterul excepțional al implicării tuturor membrilor Curții Supreme în acest proces. Încă din luna ianuarie a acestui an, în Israel au avut loc numeroase proteste care au contestat deciziile actualului guvern.
Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că nu va redeschide granița pentru importul de cereale din Ucraina, informează Politico. Acțiunea oficialilor din Polonia ar urma să încalce regulile politicii comune de comerț a Uniunii Europene, ceea ce ar duce la sancțiuni pentru statul polonez. Declarația lui Mateusz Morawiecki este privită de analiștii politici ca o mișcare de a atrage sprijin electoral din partea fermierilor care au protestat împotriva importului cerealelor ucrainene. Autoritățile de la Kiev au declarat că vor înștiința Organizația Mondială a Comerțului dacă poziția oficialilor din Polonia rămâne neschimbată. În prezent, cerealele din Ucraina sunt permise exclusiv pentru tranzit în cinci țări din Uniunea Europeană: Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Președintele Federație Ruse, Vladimir Putin, a catalogat invaziile din Ungaria și Cehoslovacia din perioada sovietică drept acțiuni greșite, potrivit BBC. Aflat la o conferință economică în estul Rusiei, Vladimir Putin a menționat într-un discurs că „nu este corectă nicio acțiune în politica externă care contravine intereselor altor oameni”. Declarația a apărut în contradicție cu un manual de istorie, publicat în august de un consilier al președintelui, Vladimir Medinsky, care menționează că „Revoluția din Ungaria a fost o răscoală fascistă, organizată de Vest”. Politicienii și istoricii maghiari au criticat acest manual de istorie. De asemenea, discursul președintelui rus contrazice actualul război purtat de armata rusă în Ucraina, care încalcă principiile enunțate de președintele rus.
