Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Luca Coșa și Mihai Turcu
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat la încă nouă ani de închisoare pentru delapidare de fonduri publice, publică Deutsche Welle. Tribunalul din Tbilisi a stabilit că acesta a folosit ilegal resurse bugetare, iar fostul șef al Serviciului Special de Protecție, Teimuraz Janashia, a fost amendat cu 300.000 de lari georgieni. Saakașvili, deja încarcerat din 2021, executa anterior o pedeapsă de șase ani pentru abuz de putere. Înainte de pronunțarea sentinței, el a solicitat o amânare invocând probleme de sănătate, însă cererea nu a fost acceptată. Susținătorii săi au contestat verdictul, organizând proteste și acuzând autoritățile de motivații politice. De la arestarea sa, Saakașvili a petrecut mare parte din timp într-un spital, susținând că a fost supus torturii fizice și psihologice. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că acuzațiile împotriva sa nu au fost motivate politic.
Fostul președinte al Filipinelor a fost reținut de Curtea Penală Internațională (CPI) după ce a ajuns în Țările de Jos, informează Deutsche Welle. Autoritățile filipineze l-au arestat pe Rodrigo Duterte marți, lângă Manila, pe baza unui mandat emis pentru crime împotriva umanității. Ulterior, Duterte a fost transferat la Haga, unde va fi plasat într-un centru de detenție înaintea primei apariții în fața instanței. Mandatul de arestare a invocat moartea a cel puțin 43 de persoane în timpul campaniei antidrog conduse de Duterte, iar estimările privind victimele variază între 6.000 și 30.000. Organizații pentru drepturile omului și avocați ai victimelor au salutat reținerea sa, considerând-o un pas important pentru justiția internațională. Susținători ai lui Duterte au protestat în fața CPI, contestând jurisdicția instanței, mai ales că Filipine s-a retras din CPI în 2019. Fostul președinte a declarat că va contesta acuzațiile.
Guvernul canadian a impus tarife de retaliere asupra unor bunuri americane în valoare de 20,7 miliarde de dolari, anunță Deutsche Welle. Decizia a fost luată după ce administrația Trump a impus o taxă de 25% asupra importurilor de oțel și aluminiu. Ministrul canadian de finanțe, Dominic LeBlanc, a calificat măsura americană drept „nejustificată și nerezonabilă”. Tarifele canadiene, aplicate unor produse precum computere și echipamente sportive, au intrat în vigoare joi dimineață. În paralel, Uniunea Europeană a anunțat contramăsuri similare. Trump amenințase anterior cu dublarea tarifelor pentru Canada, dar a renunțat după ce provincia Ontario a suspendat o suprataxă pe electricitatea exportată către SUA. Oficialii canadieni au programat discuții la Washington pentru revizuirea Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA). Industria siderurgică americană a salutat noile tarife, considerându-le benefice pentru protejarea locurilor de muncă interne. Pe fondul incertitudinii economice, piețele de pe Wall Street au înregistrat scăderi pentru a doua zi consecutiv.
Procurorii de la nivel național din Bosnia au emis mandate de arestare pentru președintele entității Republica Srpska, Milorad Dodik, declară Euronews. Acesta, împreună cu doi alți oficiali, au fost scuzați de încălcarea Constituției. Dodik a respins mandatul, declarând că nu va merge la Sarajevo pentru audieri și că își va continua activitatea. Cazul are legătură cu o condamnare anterioară a lui Dodik pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant al comunității internaționale, verdict care nu era definitiv. Ulterior, Dodik a promovat legi care restricționează instituțiile statului la nivel central, suspendate de Curtea Constituțională. NATO și-a reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a Bosniei, avertizând împotriva acțiunilor ce subminează acordul de pace de la Dayton. Forța de menținere a păcii a Uniunii Europene a anunțat intensificarea prezenței sale în contextul crizei politice.
Opoziția din Groenlanda a câștigat alegerile, confirmă Politico. Partidul de centru-dreapta, Democrații, a obținut cele mai multe voturi, depășind partidele aflate la guvernare, Inuit Ataqatigiit și Siumut, care au ajuns pe locurile trei și patru. Prezența la vot a fost de 70%, cu 28.620 de voturi exprimate. Liderul Democraților, Jens-Frederik Nielsen, a criticat deschis dorința fostului președinte american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, considerând-o o amenințare la adresa independenței politice. Partidul pro-independență Naleraq s-a clasat pe locul doi, iar partidul pro-american Qulleq nu a obținut suficiente voturi pentru a intra în parlament. Noua coaliție guvernamentală trebuie să decidă asupra direcției economice și asupra relației cu Danemarca. Subiectele cheie rămân independența, investițiile externe și exploatarea resurselor naturale, inclusiv interdicția actuală asupra mineritului de uraniu.
