Material realizat de Anca-Maria Barbu și Adrian Călugăru
Postul cancelarului austriac Sebastian Kurz se află în pericol, după ce au fost publicate detalii conform cărora procurorii austrieci au deschis o investigație în cazul acestuia, relatează Politico. Motivul deschiderii anchetei vizează o acuzație de sperjur adusă lui Kurz, care ar fi mințit în fața unei comisii parlamentare într-un scandal ce îi viza pe membrii fostului său guvern. Cancelarul austriac a negat că ar fi comis vreun fel de infracțiune, exprimându-și încrederea că va fi exonerat. În cazul condamnării, Kurz ar trebui să petreacă până la trei ani după gratii, fiind primul cancelar investigat pentru activitatea sa din timpul mandatului. Acuzațiile aduse lui Kurz sunt detaliate într-un document de 58 de pagini publicat în presa austriacă și vizează încercarea fostului guvern de a instala un ,,aliat” în fruntea ÖBAG, o companie de investiții a statului. În cadrul discuțiilor avute cu membrii unei comisii parlamentare, Kurz a fost întrebat dacă a întreținut discuții cu un apropiat al său, Thomas Schmid, pentru a conduce ÖBAG, înainte ca locul liber de la poziția de conducere să fie adus la cunoștința publicului. Sebastian Kurz a negat. Cu toate acestea, de la acea vreme, au fost publicate mai multe SMS-uri dintre cancelar, Thomas Schmid și alte câteva persoane din care reiese nu doar că acesta a avut discuții cu Schimd despre poziția de conducere, dar și că s-a asigurat că respectivul o va primi.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a confirmat faptul că forțe armate blochează accesul umanitar la pentru regiunea Tigray din Etiopia, aflată în centrul unui conflict sângeros care durează de mai multe luni, conform CNN. Realitatea din teren a fost dezvăluită în cadrul unui reportaj CNN, unde jurnaliștii traversau zona centrală a regiunii Tigray. Aceștia au fost opriți de armata eritreeană, la mai mult de o lună de când premierul Abiy Ahmed a promis comunității internaționale retragerea acestora. În prima declarație a ONU care a confirmat situația, purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric a afirmat că blocada forțelor armate din regiune a afectat în foarte mare măsură abilitatea ONU de a ajunge cu ajutorul umanitar în zonele rurale, unde populația este cea mai afectată. ,,Dintr-un total de trei milioane de persoane cărora le-a fost adresat ajutorul umanitar în forma adăposturilor de urgență și a articolelor nealimentare, doar 347.000 au primit acest ajutor, adică aproximativ 12%.”
Marea Britanie a fost de acord să îl transfere pe Radovan Karadžić, lider al sârbilor din Bosnia și condamnat de pentru fapte de genocid în cazul Srebrenica, într-o închisoare britanică unde își va petrece restul sentinței, conform CNN. ”Radovan Karadžić este unul dintre puținii oameni care au fost condamnați pentru genocid. Acesta a fost responsabil pentru masacrarea bărbaților, femeilor și a copiilor în cadrul genocidului din Srebrenica și pentru orchestrarea asediului asupra orașului Sarajevo”, a declarat Dominic Raab, ministrul de externe britanic. Ca lider al Republicii Separatiste Sârbe din Bosnia, acesta a condus trupe militare care au orchestrat masacre la scară largă a bosniacilor musulmani și a celor croați, în cadrul campaniei de purificare etnică din Iugoslavia anilor 1990. În martie 2016, acesta a fost găsit vinovat de genocid și alte crime împotriva umanității.
Președintele american Joe Biden a purtat o conversație telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe tema tensiunilor din teritoriile israeliano-palestiniene din ultimele zile, conform The New York Times. În cadrul convorbirii telefonice, Biden a susținut dreptul Israelului ,,de a se apăra”. ,,Sper că se va ajunge la o rezolvare a conflictului cât mai curând”, a răspuns Biden întrebărilor reporterilor cu privire la situația din teritoriul disputat. Conform unui comunicat eliberat de Casa Albă, Joe Biden a condamnat atacurile armate asupra Israelului și a reiterat poziția conform căreia ”Ierusalimul ar trebui să fie un loc al păcii”. Același comunicat al Casei Albe a amintit faptul ca Joe Biden a discutat cu Netanyahu și despre angajamentul său față de autoritățile palestiniene și omologii săi din Orientul Mijlociu.
SUA va începe procesul de vaccinare cu Pfizer/BioNTech a adolescenților cu vârste între 12 și 15 ani, după ce Centrul de Prevenție și Control al Bolilor (CDC) a aprobat procedura, conform Deutsche Welle. CDC a aprobat administrarea vaccinului pentru adolescenți după ce a desfășurat un studiu pe această categorie de vârstă, în urma căruia nu s-au descoperit reacții adverse sau o sensibilitate crescută la vaccin. Mai multe state americane, între care Georgia, Delaware și Arkansas au început deja vaccinarea adolescenților de peste 12 ani. Dr. Henry Bernstein, membru al unei comisii consultative a CDC a declarat că acest program de vaccinare va contribui la construirea imunității comunitare și le va permite adolescenților să se întoarcă la școală fizic, precum și în tabere de vară, în siguranță.
Directorul Autorității Canalului Suez a precizat că a demarat planurile de extindere și adâncire a segmentului de canal unde nava-container Ever Given a rămas blocată pentru șase zile în cursul lunii martie, precizează BBC. Osama Rabie, directorul ACS a făcut declarațiile în cadrul unui eveniment la care a asistat și președintele Egiptului Abdul Fattah al Sisi, eveniment în cadrul căruia au fost anunțată inaugrarea mai multor produse de infrastructură. Bocajul din Canalul Suez, care este administrat de autoritățile egiptene, a provocat o criză majoră în transportul maritim și în lanțurile de aprovizionare la nivel global. Nava-container Ever Given se află și în prezent într-o zonă a Canalului Suez, în condițiile în care ACS încearcă să ajungă la o înțelegere pentru plata unor despăgubiri de mai multe sute de milioane de dolari de la proprietarul navei.
Premierul Coastei de Fildeș, Patrick Achi, se află într-un spital din capitala Franței, Paris, potrivit unor surse apropiate de cabinetul acestuia, informează BBC. Acesta i-a succedat în luna martie lui Hamed Bakayoko, predecesorul său încetând din viață după ce s-a tratat de cancer în Germania. La rândul său premierul Bakayoko preluase funcția după ce, anterior, premierul în funcție Amadou Gon Coulibaly, a încetat din viață, anul trecut. Agenția de presă Reuters a precizat că Patrick Achi s-a deplasat în Franța în cursul săptămânii trecute din motive medicale, însă s-a întors în țară pentru a lua parte la o serie de discuții care au vizat problemele cu alimentarea cu electricitate în țară. Ulterior, în cursul zilei de marți, acesta a zburat din nou la Paris.
Israelul a anunțat că nu va opri operațiunile militare din Gaza până când ”o liniște totală” nu va fi atinsă, a declarat ministrul apărării, Benny Gantz, conform The Guardian. Totodată, liderii de stat de pe mapamond au cerut diminuarea amplorii conflictului dintre Israel și palestinieni, pe fondul temerilor izbucnirii unui răzoi la scară largă. Tensiunile s-au amplificat și după ce, în timp ce au loc schimburi de tiruri de rachetă și raiduri aeriene între gruparea Hamas din Fâșia Gaza și armata israeliană, a sporit de ambele părți și numărul atacurilor pe criterii etnice din cartierele mixte, cu comunități evreiești si arabe de pe teritoriul Israelului. Rusia a cerut o întâlnire de urgență a puterilor mediatoare în format ”cvartet” – SUA, Rusia, ONU și UE, o inițiativă sprijinită de secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Între timp, forțele armate israeliene au raportat decesul mai multor comandanți ai Hamas, printre care patru lideri importanți, precum Bassem Issa, comandantul Brigăzii Orașului Gaza, sau liderii rețelei de comandă cibernetică și de producție ai grupării paramilitare.
Economia Uniunii Europene își va reveni mult mai repede decât era de așteptat, datorând acest succes ritmului crescut al programului de vaccinare, în ciuda unui start lent, se arată într-o prognoză a Comisiei Europene, citată de The Guardian. Previziunea unui viitor economic pozitiv ia în calcul și acordarea sprijinului financțiar de 800 de miliarde de euro din planul de recuperare și o revenire mai fermă a comerțului global și altor activități, în special stimulate de SUA și China. Astfel, prognoza UE vizează o creștere a PIB-ului comunitar cu 4,2% în 2021, respectiv 4,4% în 2022, revizuită în creștere de la 3,7%, respectiv 3,9 procente. De asemenea, creșterea zonei euro este preconizată la 4,3 la sută în acest an, respectiv 4,4% în 2022. Actualul Comisar European pentru economie și fost premier al Italiei, Paolo Gentiloni, a afirmat că ”ritmul crescut de vaccinări din ultimele luni ar trebui să ne permită să reducem restricțiile în a doua jumătate a anului, iar acest lucru deja a început să se întâmple, astfel că permite și economiei să își revină”.