Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul
Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, și fiul său, Muhoozi Kainerugaba, au fost acuzați că au sponsorizat violența în fața instanței penale internaționale, informează The Guardian. Declarațiile au inclus acuzații detaliate despre tortura membrilor din opoziție și a activiștilor care sunt arestați în mod arbitrar și deținuți în „centre de tortură”, privați de accesul la orice mijloc de comunicare. Se presupune că aceștia au fost interogați cu privire la legăturile lor cu figura de opoziție Bobi Wine și au fost supuși vătămărilor fizice. Documentele au cuprins mărturiile a 215 persoane. Museveni, care a condus Uganda din 1986, a fost implicat datorită rolului său de comandant-șef al forțelor armate, în timp ce fiul său, Kainerugaba, a fost acuzat că ar controla presupusele centre de tortură. Purtătorii de cuvânt ai celor doi au negat implicarea lor în această situație.
China a desfășurat exerciții militare în apropierea Taiwanului, relatează Deutsche Welle. Conform unei declarații oferite de Ministerul de Apărărare al insulei, forțele militare chineze au continuat să desfășoare exercițiile, trimițând nave militare și un mare grup de avioane de război, inclusiv avioane de luptă și bombardiere, spre Taiwan. Până la ora locală 23:00, armata din Taiwan a detectat 30 de avioane care au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwan, printre care și avioane de luptă J-10 și J-16. Demonstrația militară a Chinei are loc înainte de propriile exerciții militare anuale ale Taiwanului și într-un moment în care NATO organizează un summit în cadrul căruia se va discuta cum China reprezintă o provocare pentru interesele, securitatea și valorile alianței cu ambițiile și politicile sale coercitive.
Un raport al Organizației Națiunilor Unite a arătat că peste 3,3 miliarde de oameni trăiesc în țări care cheltuiesc mai multe fonduri pe plata dobânzilor datoriilor lor decât pe educație sau sănătate, informează AP News. Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că deoarece această „criză copleșitoare a datoriilor” este concentrată în principal în țările sărace în curs de dezvoltare, „nu se consideră că reprezintă un pericol sistemic pentru sistemul financiar global.” În 2022, datoria publică globală a atins un nivel record de 92 trilioane de dolari, iar „țările în curs de dezvoltare suportă o sumă disproporționată” a declarat el. Potrivit raportului, numărul țărilor care se confruntă cu niveluri ridicate de datorie a crescut semnificativ de la 22 de state în 2011 la 59 de state în 2022. Criza datoriei lasă guvernele fără resurse financiare pentru a investi în atingerea obiectivelor de dezvoltare ale ONU, precum eliminarea sărăciei extreme, asigurarea unei educații de calitate în școlile primare și gimnaziale pentru fiecare copil și investirea în tranziția către energie regenerabilă.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat un pachet de ajutor financiar în valoare de 3 miliarde de dolari pentru Pakistan, conform Al Jazeera. Pakistanul a suferit de o criză a balanței de plăți, pe măsură ce încearcă să facă față unei datorii externe dificil de gestionat într-un mediu politic tensionat, după înlăturarea din funcție a prim-ministrului Imran Khan anul trecut. Inflația a crescut rapid, rupia a atins un record în ceea ce privește scăderea valorii față de dolar, iar țara se confruntă cu dificultăți în a-și permite importurile, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a producției industriale. De asemenea, economia Pakistanului a suferit un alt șoc anul trecut, când inundațiile devastatoare au ucis 1.739 de oameni, au distrus 2 milioane de case și au cauzat daune în valoare de 30 miliarde de dolari. Liderii Pakistanului au negociat aproape douăzeci de acorduri cu FMI, majoritatea nefiind finalizate.
Oficialii Uniunii Europene au adoptat o lege privind restaurarea naturii, informează The Guardian. Membrii Parlamentului European au susținut legea care își propune să implementeze măsuri de refacere a 20% din suprafața terestră și marină a UE până în 2030, cu o diferență mică de voturi. Legea își propune să abordeze declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor din cadrul UE. Natura moare rapid, conform unei evaluări științifice semnificative realizate în 2019, ca rezultat al schimbărilor climatice, poluării și modului în care oamenii exploatează terenurile și marea. Legea privind restaurarea naturii își propune să inverseze această tendință și să ajute blocul să atingă obiectivele de biodiversitate pe care anterior nu a reușit să le îndeplinească. Opoziția din partea Partidului Popular European aproape că a refuzat propunerea în întregime. Împreună cu grupul conservator european de dreapta și reformiștii, PPE a susținut că legea ar putea afecta securitatea alimentară și ar pedepsi producătorii care se confruntă cu consecințele pandemiei și ale crizei energetice.
