Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca Barbu și Maria Pițigoi
Cel puțin 54 de afgani au fost uciși de forțele speciale britanice în circumstanțe suspecte în timpul unui turneu în provincia Helmand din 2010-2011, potrivit BBC. Afgani neînarmați au fost împușcați „cu sânge rece” de trupele Serviciului Aerian Special (SAS) al Regatului Unit în timpul unor raiduri desfășurate noaptea. Ofițerii superiori, inclusiv generalul Mark Carleton-Smith, care conducea Forțele Speciale din Regatul Unit la acea vreme, erau conștienți de preocupările din cadrul SAS cu privire la operațiuni, dar nu le-au raportat poliției militare, ceea ce, conform legii britanice care guvernează forțele armate, constituie o infracțiune.
Consiliul de Securitate al ONU a autorizat livrări transfrontaliere de ajutoare către Siria pentru încă șase luni, anunță BBC. Oficialii țărilor occidentale ceruseră prelungirea cu un an a ajutorului, dar liderii Rusiei, a cărei prezență militară în Siria a fost cheia supraviețuirii guvernului președintelui Bashar al-Assad, și-au folosit puterea de veto la sfârșitul săptămânii trecute pentru a bloca rezoluția Consiliului. Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a numit-o o „zi întunecată” pentru Consiliul de Securitate. „Acesta a fost un vot de viață sau moarte pentru poporul sirian, iar Rusia l-a ales pe cel din urmă”, le-a declarat ea reporterilor. Puterile occidentale au cedat în cele din urmă în fața cererii Rusiei de prelungire cu șase luni a livrărilor prin punctul de trecerea al frontierei Bab al-Hawa până în ianuarie 2023, după ce ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polyanskiy, a insistat că alte decizii vor fi respinse. În prezent, Siria suferă nu numai de consecințele războiului de lungă durată, ci și de o criză economică severă. Potrivit rapoartelor efectuate de ONU, peste 90% dintre cetățenii sirieni trăiesc sub pragul sărăciei.
Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a fost împiedicat din nou să părăsească țara, raportează The Guardian. Personalul aeroportului nu i-a permis să meargă în zona VIP pentru verificarea pașaportului, iar președintele a refuzat să stea la cozile obișnuite de teama publicului. Drept urmare, Rajapaksa a ratat patru zboruri către Emiratele Arabe Unite, iar el, soția sa și alți membri ai familiei și asistenți apropiați au petrecut noaptea la o bază militară din apropiere. În ultimele zile, președintele a încercat de mai multe ori să plece din Sri Lanka, dar toate eforturile sale au fost zadarnice. Guvernul indian nu a acordat permisiunea ca un avion militar din Sri Lanka care-l transporta pe președinte să aterizeze pe un aeroport civil indian, în timp ce ambasada SUA a refuzat să îi acorde o viză de vizitator, Rajapaksa fiind, în urma renunțării la dubla cetățenie americană, neeligibil pentru aceasta.
Un raport realizat de Amnesty International a identificat o creștere a numărului femeilor refugiate venezuelene care se confruntă cu violența de gen în Peru și Columbia, declară Reuters. De când președintele venezuelean Nicolas Maduro a preluat mandatul în 2013, peste 6 milioane de venezueleni au părăsit țara din cauza crizei economice care a dus la lipsuri cronice de benzină, apă și medicamente, precum și încălcări ale drepturilor omului. Guvernele celor două țări, care găzduiesc peste 50% din refugiați, nu garantează „dreptul la o viață fără violență”. Drept urmare, violența de gen împotriva femeilor venezuelene în Columbia a crescut cu 71% între 2018 și 2021, iar în Peru cu 31% între 2019 și 2021, potrivit datelor oficiale ale guvernului.
Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au aprobat în mod oficial ca Croația să devină al 20-lea membru al monedei comune euro la începutul anului 2023, informează Reuters. Potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, aderarea Croației, prima extindere a zonei euro de după 2015, a confirmat că euro rămâne o „monedă globală atractivă, rezistentă și de succes” și un simbol al forței și al unității. Consiliul European a adoptat trei acte juridice necesare pentru a permite Croației – stat membru al UE din 2013 – să introducă moneda euro la 1 ianuarie.
Moneda euro a ajuns la o valoare egală cu cea a dolarului american pentru prima oară în douăzeci de ani, semnalând recesiunea spre care se îndreaptă economia europeană în urma războiului din Ucraina, raportează Euronews. Această schimbare înseamnă că firmele și companiile din Europa, precum și consumatorii europeni vor plăti mai mult pentru bunurile și serviciile importate, în timp ce exporturile europene vor deveni mai ieftine pe piețele internaționale. Moneda euro a scăzut vertiginos din luna februarie, atunci când valora 1.13 dolari americani. Doi factori importanți în devalorizarea euro sunt aplicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei, precum și eliminarea comerțului de gaz și petrol din Rusia, ce a generat prețuri foarte crescute la facturile de gaz. În luna iunie, statele din zona euro au înregistrat inflație la nivel record, de 8.6%.
Poporul japonez și-a luat la revedere de la Shinzo Abe, cel mai longeviv premier în funcție care a fost asasinat săptămâna trecută în timp ce ținea un discurs în campania electorală, conform Reuters. Cel mai tânar premier învestit în funcție atunci când a preluat mandatul în 2012, Abe s-a aflat la conducerea țării până în 2020, atunci când s-a retras din cauza unor probleme de sănătate. Mii de oameni s-au adunat pentru a-l comemora, fie în interiorul templului, fie pe străzile capitalei japoneze, într-o ceremonie ce a fost securizată prin prezența unui număr ridicat de agenți de poliție și a elicopterelor. Asasinarea lui Shinzo Abe a șocat o națiune pentru care violența politică și cea armată nu sunt un aspect obișnuit al vieții. Mai mulți lideri importanți și-au transmis condoleanțele, inclusiv Secretarul de Stat american Antony Blinken și președintele francez Emmanuel Macron.
Liderii din Rusia și Myanmar au declarat că își vor intensifica cooperarea în materie de apărare, în urma unei întâlniri bilaterale între liderul militar Min Aung Hlaing și oficiali din ministerul apărării rus, conform Reuters. Conform declarației ministerului apărării din Rusia, întâlnirea ,,a confirmat dorința comună de a contribui la cooperarea multidimensională dintre departamentele militare ale celor două state”. Potrivit lui Thomas Andrews, expertul din cadrul Națiunilor Unite pe probleme de drepturile omului în Myanmar, în februarie Rusia a furnizat juntei din Myanmar drone, două tipuri de avioane de luptă și vehicule blindate. Statul din Asia de Sud este destabilizat de la lovitura de stat de la începutul anului 2021, atunci când armata a preluat puterea, a închis liderii politici democratici și a suprimat prin forță letală protestele ce au urmat. Conform investigațiilor ONU, armata din Myanmar a comis crime în masă și crime împotriva umanității.
Departamentul de Justiție din SUA a anunțat crearea unui grup operativ pentru protejarea drepturilor reproductive în urma deciziei Curții Supreme, conform CNN. Grupul Operativ, ce urmează să fie condus de procurorul general adjunct Vanita Gupta, se va ocupa de ,,monitorizarea și evaluarea” legislației la nivel statal și local care are potențialul de a interzice accesul la servicii reproductive, de a interzice medicamentele ce induc avortul sau de a impune sancțiuni civile sau penale angajaților federali ce oferă servicii de sănătate reproductivă legale conform prevederilor federale. Anunțul vine la câteva zile după semnarea unui ordin executiv de către președintele Joe Biden, menit să protejeze dreptul la avort și prin care a îndemnat Departamentul de Justiție ,,să facă ceva pentru a proteja femeile care doresc să le fie apărate drepturile”.
Președintele american Joe Biden se află într-o vizită oficială în Orientul Mijlociu săptămâna aceasta, unde speră să contribuie la stabilizarea regiunii, raportează NPR. Prima oprire a lui Biden va avea loc în Israel, fiind urmată de câteva ore petrecute în Cisiordania, unde va fi întâmpinat de Autoritatea Palestiniană. În zilele următoare, președintele democrat va lua parte la un summit regional în Jeddah, Arabia Saudită, la care vor lua parte liderii din Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Oman, Bahrain, Qatar, Irak, Iordania și Egipt. Conform analiștilor, cea mai importantă întrevedere va fi cea de sâmbătă, atunci când Biden va fi întâmpinat de prințul moștenitor saudit Mohammed Bin Salman și de tatăl acestuia. Situația bilaterală dintre SUA și aliatul său regional este extrem de tensionată, în special după ce Biden a făcut publice investigațiile agențiilor de inteligență care relevă implicarea prințului moștenitor în asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. Cu toate acestea, războiul din Ucraina și dependența crescută a multor state de gazul și petrolul rusesc i-au determinat pe membrii administrației americane să ceară Arabiei Saudite creșterea producției de petrol, un factor ce ar stabiliza piața.
