Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Delia Afilipoaie și Doina Bulearcă
Conflictele și violențele din Sahel, care au afectat pentru mult timp țări precum Burkina Faso, Mali și Niger, au început să amenințe statele de pe coasta Africii de Vest, informează Al Jazeera. Temerile cresc în legătură cu o răspândire a violenței în interiorul granițelor Beninului, pe măsură ce grupurile armate care operează în țările fără ieșire la mare din Sahel au depus eforturi pentru extinderea spre sud. Luna trecută, doi soldați au fost uciși și alți câțiva răniți in timpul atacului unui post militar din regiunea Atacora de nord, lângă granița cu Burkina Faso. Grupul armat Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliat Al-Qaeda, și-a asumat responsabilitatea pentru atac, declarând într-un mesaj distribuit pe platformele sociale că a ucis patru soldați. Numeroase alte state de pe coasta Africii de Vest s-au confruntat cu un numări crescut de atacuri la frontieră, stârnind temeri cu privire la extinderea grupurilor armate afiliate ISIL (ISIS) și al-Qaeda în regiune. În 2017, liderii din Benin, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Ghana și Togo au lansat Inițiativa Accra, acceptând să consolideze cooperarea regională în materie de securitate, în încercarea de a preveni violența și atacurile transfrontaliere.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz a propus prelungirea misiunii Bundeswehr din Irak cu încă nouă luni, informează Deutsche Welle. Decizia a venit în urma călătoriei ministrului apărării Christine Lambrecht în Iordania și Irak pentru a discuta cu regele Abdullah al II-lea, prim-ministrul Irakului Mustafa al-Kadhimi și ministrul Apărării Juma’a Enad în weekend. Propunerea cabinetului așteaptă însă aprobarea parlamentului german. Bundeswehr a susținut eforturile regionale împotriva soldaților grupării ISIS din Irak, oferind antrenament militar, avioane de recunoaștere și avioane pentru realimentare. Majoritatea forțelor militare sunt staționate în regiunea autonomă Kurdistan din nordul țării. Mandatul Bundeswehrului pentru operațiuni în Irak permite staționarea a până la 500 de soldați în Irak. Armata germană va oferi „capacități de realimentare aeriană, transport aerian, supraveghere aeriană și capabilități de conștientizare a situației, precum și suplimentări de personal”, potrivit ministrului de externe Annalena Baerbock și ministrului apărării Christine Lambrecht.
Reprezentanții Rusiei și Chinei au blocat implementarea unor noi sancțiuni împotriva statului Mali în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), raportează France24. Sancțiunile au fost propuse pe fondul deciziei liderilor militari din Mali de a amâna următoarele alegerile prezidențiale până în 2026. În august 2020, președintele Boubacar Ibrahim Keita a fost înlăturat de la putere într-o lovitură de stat. Inițial, junta a fost de acord să organizeze noi alegeri la sfârșitul lunii februarie, însă lidierii militari au pledat că scrutinul prezidențial nu va avea loc până în 2026, din cauza adâncirii insecurității în toată țara. Liderii Comunității Economice a Statelor Vest Africane au răspuns numind amânarea „total inacceptabilă” adăugând că „înseamnă pur și simplu că un guvern ilegitim de tranziție militară va ține poporul ostatic în următorii cinci ani”. Ambasadorul Keniei la ONU, Martin Kimani a menționat că eșecul Consiliului de Securitate de a sprijini acțiunile Comunității Economice a Statelor Vest Africane a determinat Kenya, Ghana și Gabon să comunice cu reporterii pentru a susține pe deplin poziția blocului regional, „inclusiv impunerea de sancțiuni autorităților militare din Mali pentru a se asigura o tranziție rapidă la legea constituțională”.
Judecătorul american Lewis Kaplan a respins cererea prințului britanic Andrew de a înceta procesul prin care este acuzat de abuz sexual al unei minore, informează Euronews. Virginia Giuffre l-a acuzat pe ducele de York că ar fi abuzat-o sexual pe când avea 17 ani, aceasta fiind ulterior traficată Jeffrey Epstein. Magistratul a declarat că este prematur să ia în considerare eforturile prințului de a pune la îndoială acuzațiile, deși i se va permite să facă acest lucru în cadrul unui proces. Conform acordului de despăgubire semnat în 2009, Virginia Giuffre a fost de acord să nu dea în judecată pe nimeni care are legătură cu Jeffrey Epstein și care ar putea fi descris drept „potențial inculpat”. Documentul dezvăluie că Epstein i-a plătit 500.000 de dolari pentru a-și retrage acuzația și a bloca alte demersuri ulterioare. Avocații prințului au declarat că terminologia folosită în acord ar trebui să interzică Virginiei Giuffre să-l dea în judecată pe Prințul Andrew acum, chiar dacă el nu a făcut parte din acordul inițial. Judecătorul a menționat că este prea devreme pentru a decide dacă acordul include blocarea demersurilor împotriva persoanelor precum prințul. Avocații Virginiei Giuffre au susținut că respectivele condiții ale înțelegerii din 2009 sunt irelevante pentru acest caz.
O instanță din Koblenz, Germania a pus sub acuzare regimul președintelui Bashar al-Assad, informează the Guardian. Instanța urmează să se pronunțe cu privire la cazul unui colonel sirian acuzat de comiterea de crime împotriva umanității. Este de așteptat ca verdictul final al instanței să califice acțiunile regimului Assad din ultimul deceniu drept crime împotriva umanității. Anwar Raslan, un înalt oficial al regimului, a condus unitatea de anchetă dintr-un renumit centru de detenție din Damasc, cunoscut sub numele de Filiala 251. El a fost acuzat de complicitate la cel puțin 4.000 de cazuri de tortură, zeci de crime și trei cazuri de agresiune sexuală și viol. Dacă va fi găsit vinovat ca fiind autorului principal al acestor crime, Raslan riscă închisoare pe viață, fără nicio șansă de eliberare anticipată pentru 15 ani. Astfel, el va deveni cel mai înalt oficial al regimului pedepsit pentru tortură, crime extrajudiciare și agresiune sexuală, fapte despre care se presupune că au fost comise sistematic de membrii regimului lui Assad.
Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății au declarat că „un nou val de la vest la est” are probabilitate crescută de a infecta peste jumătate din populația Europei cu varianta Omicron în următoarele două luni, raportează EUObserver. Reprezentanții OMS au mai adăugat că acest val de infectări va crește povara asupra sistemelor de sănătate de pe continentul european. Din fericire, chiar și cu numerele mari de infectări, rata mortalității rămâne stabilă în măsura în care varianta Omicron a prezentat o rată a mortalității mai scăzută față de tulpinile anterioare.
Administrația Biden a Statelor Unite ale Americii a impus miercuri primele sancțiuni în legătură cu programele de armament ale Coreei de Nord, raportează Reuters. Aceste sancțiuni au survenit în urma unei serii de lansări a unor rachete nord-coreene, dintre care două în săptămâna precedent. Sancțiunile vizează 6 cetățeni nord-coreeni, un cetățean rus și o firmă rusească despre care oficialii de la Washington au declarat că este responsabilă de procurarea bunurilor pentru programele de armament ale Rusiei și Chinei. Reprezentanții Statelor Unite ale Americii au mai propus ca cinci dintre indivizi să fie trecuți pe lista neagră de către Consiliul de Securitate al ONU, dar pentru a aplica această propunere va fi nevoie de consens din partea comitetului de sancțiuni pentru Coreea de Nord.
Fostul șef al Serviciului de Informații al Danemarcei, Lars Findsen, a fost acuzat de scurgerea unor informații clasificate și a fost adus în fața unui tribunal din Copenhaga, raportează Politico. O agenție de presă daneză a sugerat că scurgerile de informații au fost făcute presei, și nu unui stat ostil, deși acest lucru nu a fost încă confirmat de procurori. În 2020, pe fondul acuzațiilor primite, Findsen și alți doi colegi ai Serviciului de Informații au fost suspendați după ce aceștia au refuzat să împărtășească anumite informații cu agenția de control a Serviciului. În cazul unei condamnări, Lars Findsen poate primi o sentință de 12 ani de închisoare. A fost arestat la mijlocul lunii decembrie și pe parcursul procesului și-a menținut nevinovăția.
Aras Amiri, o angajată iraniană a British Council, s-a întors în Regatul Unit după ce a fost eliberată dintr-o închisoare iraniană în care a fost închisă mai bine de 3 ani, relatează Al Jazeera. Amiri a fost arestată în martie 2018 în timp ce își vizita familia la Teheran și a fost condamnată la 10 ani de închisoare după ce a fost acuzată de spionaj. Amiri a câștigat apelul și a fost achitată de Curtea Supremă de Justiție iraniană. Autoritățile iraniene au interzis cooperarea cu British Council în 2019 pe fondul tensiunilor cu Occidentul și au avertizat că orice cooperare de acest fel va aduce urmărirea penală a persoanelor implicate.
Christian Dube, ministrul sănătății al provinciei Quebec, a anunțat că programările pentru prima doză de vaccin au ajuns la numere record în ultimele zile, raportează CNN. Rata crescută de programări a survenit la o zi după ce oficialii provinciei Quebec au anunțat aplicarea amenzilor penale pentru persoanele nevaccinate care nu prezintă motive medicale de scutire. Guvernul Quebecului a declarat că deși aproape 90 de procente dintre rezidenții eligibili au făcut cel puțin o doză de vaccinul împotriva COVID-19, persoanele nevaccinate rămân o povară asupra sistemului public de sănătate al provinciei.
