Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu
Autoritățile indiene au suspendat accesul la internet timp de cinci zile și au declarat stare de asediu în trei districte din Manipur, India, după ciocniri violente între protestatari și poliție, publică Deutsche Welle. În plus, au fost închise universitățile din cauza protestelor studențești. Conflictul principal implică comunitățile Meitei (predominant hindusă) și Kuki (predominant creștină), acesta escaladând pe 1 septembrie, când s-au folosit drone pentru a lansa explozibili. Protestele studenților au fost cauzate de lipsa acțiunii autorităților față de aceste atacuri, care au provocat moartea a cel puțin 11 persoane. Protestatarii au cerut demiterea șefului poliției și a consilierului de securitate din stat. Ciocnirile dintre cele două comunități au început anul trecut, din cauza disputelor privind beneficiile economice și cotele în locuri de muncă guvernamentale. Până acum, violențele au provocat peste 225 de morți și aproximativ 60.000 de persoane strămutate. Guvernul nu a comentat situația.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a cerut Uniunii și Comisiei Europene să reconsidere taxele vamale propuse asupra vehiculelor electrice produse în China, declară Euronews. Sánchez a avertizat asupra riscului unui război comercial. Aceste taxe vamale, care variază între 7.8% și 35.3%, sunt menite să contracareze subvențiile chineze care creează un avantaj competitiv considerat nejust. Sánchez a subliniat că o escaladare ar putea afecta sectoare esențiale, precum cel al cărnii de porc, un domeniu important pentru economia Spaniei. Premierul a pledat pentru un compromis între UE și China, sugerând că o confruntare comercială nu ar avantaja pe nimeni. El și-a exprimat dorința de a juca un rol constructiv în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing, evidențiind necesitatea unui dialog la nivel înalt. Vizita sa în China a fost marcată și de semnarea unui acord pentru construirea unei fabrici de hidrogen verde în Spania.
Evenimentele recente legate de gestionarea migrației neregulate din Germania și Ungaria au pus sub semnul întrebării stabilitatea Zonei Schengen, susține Euronews. Zona fără pașapoarte, care acoperă 29 de țări și 420 de milioane de oameni, este considerată una dintre realizările importante ale integrării europene. Cu toate acestea, criza migranților din 2015 și pandemia COVID-19 au dus la reintroducerea controalelor la frontierele interne ocazionale în mai multe state, cum ar fi Austria și Germania. Decizia recentă a Germaniei de a înăspri controalele la frontieră, ca răspuns la un atac terorist comis de un solicitant de azil respins, a provocat reacții dure. În plus, guvernul maghiar a amenințat cu transportarea migranților neregulați în Belgia, ca represalii pentru o amendă primită de la Curtea Europeană de Justiție. Schengen a fost afectat de aceste măsuri, iar viitorul său rămâne incert, în ciuda reformelor menite să îmbunătățească gestionarea comună a frontierelor și migrației.
Ucraina a cerut aliaților permisiunea de a ataca Rusia cu arme occidentale de lungă distanță și să intercepteze dronele și rachetele rusești înainte de a ajunge în spațiul aerian NATO, informează Politico. Până acum, Washingtonul și alte state au refuzat aceste solicitări, dar speranțele de schimbare au crescut după vizita secretarului de stat american Antony Blinken și a omologului britanic David Lammy în Kyiv. Aceștia au stabilit întâlni cu oficialii ucraineni pentru a discuta despre situația actuală și despre posibila asistență americană. Presiunea asupra președintelui Biden crește, având în vedere posibila livrare de rachete balistice de către Iran către Rusia, ceea ce l-ar putea determina să reconsidere interdicția asupra Ucrainei privind utilizarea rachetelor donate, pentru atacuri în Rusia. De asemenea, Ucraina a cerut țărilor de pe linia frontului, precum Polonia și România, să doboare dronele rusești înainte de a ajunge pe teritoriul ucrainean.
În Statele Unite ale Americii competiția între Kamala Harris și Donald Trump a rămas extrem de strânsă, anunță BBC News. Pe 5 noiembrie, alegătorii din SUA vor decide următorul președinte. După prima dezbatere televizată, sondajele rapide au indicat că Harris a avut o performanță mai bună, cu 54% din votanții YouGov și 63% din cei ai CNN/SSRS considerând că ea a câștigat dezbaterea. Cu toate acestea, doar 4% dintre votanți și-au schimbat opțiunea electorală. Harris a înregistrat o ușoară creștere în sondajele naționale după retragerea lui Biden, menținându-se la 47%, față de 44% pentru Trump. Totuși, rezultatul final al alegerilor va depinde de performanța fiecărui candidat în statele-cheie, unde competiția este extrem de strânsă. Analiza sondajelor sugerează că bătălia se va decide în statele cu număr mare de electori, cum ar fi Pennsylvania, Michigan și Wisconsin, care au fost decisive în alegerile anterioare.
