Material realizat de Romina Manolescu și Emilia Popescul
Marile branduri internaționale de modă, inclusiv Zara, H&M și GAP, au fost acuzate că exploatează lucrătorii din industria confecțiilor din Bangladesh, potrivit unui studiu al Universității Aberdeen și al grupului de advocacy Transform Trade, citat de Al Jazeera. Dintre cele 1.138 de branduri menționate în studiu, 37% au fost raportate ca fiind implicate în practici neloiale. Studiul a constatat, de asemenea, că doar una din cinci fabrici a făcut eforturi să plătească salariul minim legal de la ridicarea restricțiilor, după situația pandemică din martie și aprilie 2020. Raportul a inclus răspunsurile unora dintre companiile menționate: Inditex a declarat că a „garantat plata pentru toate comenzile deja plasate și în curs de producție și a lucrat cu instituțiile financiare pentru a facilita furnizarea de împrumuturi furnizorilor în condiții favorabile”. Oficialii Uniunii Europene au avertizat consumatorii să nu mai folosească hainele drept „obiecte de aruncat” și au declarat că intenționează să contracareze utilizarea poluantă a modei rapide de pe piață.
Curtea Supremă a Iranului a condamnat la moarte un bărbat cu dublă cetățenie, iraniană și britanică, acuzat de spionaj în favoarea Regatului Unit al Marii Britanii, relatează Al Jazeera. Alireza Akbari a primit pedeapsa cu moartea pentru „corupție pe Pământ și pentru că a lezat securitatea internă și externă a statului prin transmiterea de informații”, a informat agenția de știri judiciară iraniană Mizan Online. La 2 februarie 2019, ziarul oficial guvernamental din Iran a publicat un interviu cu Akbari, pe care l-a identificat drept „ministru adjunct al apărării în guvernul reformist” al lui Mohammad Khatami, fost președinte iranian în perioada cuprinsă între 1997 și 2005. Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a numit execuția planificată ca fiind „motivată politic” și a cerut eliberarea imediată a lui Akbari. Organizația Națiunilor Unite a declarat că Iranul folosește pedeapsa cu moartea drept o armă împotriva protestatarilor în încercarea de a opri disidența.
Fostul rege al Greciei, Constantin al II-lea, a murit la vârsta de 82 de ani, informează CNN. Monarhul a avut probleme grave de sănătate în ultimele luni și a contractat recent coronavirus pentru a doua oară, ceea ce i-a înrăutățit semnificativ starea. Constantin al II-lea a fost testat pozitiv pentru prima dată pentru COVID-19 în ianuarie 2022, după ce a fost spitalizat cu pneumonie în luna precedentă. Acesta s-a născut Psikhikó, lângă Atena, pe 2 iunie 1940. A petrecut Al Doilea Război Mondial în exil în Africa de Sud, întorcându-se în Grecia în 1946. Un an mai târziu, Constantin al II-lea a devenit prinț moștenitor, atunci când regele Greciei, George al II-lea, a murit și fratele său, Paul – tatăl lui Constantin – a urcat pe tron. Constantin al II-lea a devenit 6 martie 1964. Autoritățile din Grecia au declarat că fostul rege va fi înmormântat într-un cadru privat, la o fostă proprietate regală din afara capitalei.
Cardinalul australian George Pell, achitat pentru abuz sexual asupra copiilor, a murit la vârsta de 81 de ani, informează Reuters. Preot al Arhiepiscopiei din Sydney, Joseph Hamilton, a declarat că Pell a decedat într-un spital din Roma, din cauza unor complicații cardiace după o intervenție chirurgicală la șold. O hotărâre a unei curți de apel din Australia, în 2020, a anulat condamnările potrivit cărora Pell a agresat sexual doi băieți ai corului bisericesc în anii ‘90. Prin decizia curții, Cardinalul a fost eliberat după 13 luni de închisoare, punând capăt acestui caz care a generat un scandal istoric și a consternat Biserica Romano-Catolică din întreaga lume. George Pell a fost considerat o figură importantă în cele două decenii în care a dominat ierarhia catolică australiană, venerată de catolicii conservatori, dar disprețuită de liberali pentru opoziția sa fermă față de căsătoria între persoane de același sex și hirotonirea femeilor. O anchetă mai amplă a constatat că biserica și alte instituții nu au reușit să păstreze copiii în siguranță, susținând constant un cult al secretizării și al mușamalizării.
Parlamentarul britanic, Andrew Bridgen, a fost suspendat din funcție din cauza comentariilor sale privind vaccinul împotriva COVID-19, informează BBC. Omul politic a postat un mesaj pe Twitter în care a comparat vaccinurile cu Holocaustul – „Așa cum mi-a spus un cardiolog, aceasta este cea mai mare crimă împotriva umanității de la Holocaust încoace”. Alături de alți oficiali, premierul Rishi Sunak a condamnat, de asemenea, remarcile, numind comparația „absolut inacceptabilă”. Bridgen a criticat anterior politicile privind blocarea vaccinurilor și a pașapoartele vaccinale, dar a lăudat dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 și a postat pe Twitter în momentul în care i-au fost administrate dozele. Cu toate acestea, începând de toamna trecută, acesta a susținut că vaccinurile au ucis mulți oameni și că daunele au fost mușamalizate de către autorități. Deputatul a fost suspendat pe o perioadă de cinci zile de către Parlament.
Autoritățile din Uganda au declarat sfârșitul epidemiei de Ebola, informează The Guardian. Guvernul ugandez a declarat că a pus capăt epidemiei de Ebola, la mai puțin de patru luni după ce au fost raportate primele cazuri. Din 20 septembrie, au fost confirmate 142 de infecții, iar 56 de persoane au murit din cauza virusului. Țara nu a raportat noi infecții în mai mult de 42 de zile – de două ori perioada maximă de incubație a virusului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății Focarul a început în districtul Mubende din centrul Ugandei și s-a răspândit în Kassanda. De asemenea, au fost raportate cazuri în capitala Kampala. Cele două districte au fost plasate în carantină timp de câteva luni. Testele pentru un vaccin împotriva tulpinii Sudanului (SUDV) sunt în curs de desfășurare; în prezent neexistând un vaccin pentru această tulpină. Aceasta a fost prima epidemie de Ebola SUDV din 2012.
Curtea Supremă din Statele Unite ale Americii a permis ca în New York să se impună noi restricții privind armele de foc, conform Reuters. Legea, care impune limite stricte asupra armelor în afara casei, a fost adoptată ca răspuns la o hotărâre de referință în iunie. Noua lege a permis mai multor persoane să solicite o licență pentru a purta o armă în afara casei, însă solicitanții trebuie să dovedească „un caracter moral bun”, să se supună unor cursuri de formare suplimentare și să prezinte informații cu privire la conturile lor de social media și persoanele cu care trăiesc. De asemenea, a stabilit o listă de „locații sensibile” în care purtarea unei arme ar fi o crimă chiar și pentru posesorii de licențe, printre care și Times Square.Procurorul general al statului New York, Letitia James, a lăudat decizia Curții de a menține legea în vigoare: „Prea mulți newyorkezi sunt afectați de violența armelor și știm că legile de bază privind armele de foc ajută la salvarea de vieți în fiecare zi”.
Liderul unui grup hindus, care este organizația-mamă a partidului de guvernământ din India, s-a declarat în sprijinul comunității LGBTQ, relatează Reuters. Cu toate că guvernul indian a dezincriminat homosexualitatea în 2018, când a renunțat la o interdicție din perioada colonială, subiectul a rămas, însă, tabu în această țară conservatoare. Mohan Bhagwat a declarat: „comunitatea LGBT ar trebui să aibă propriul spațiu privat și social, deoarece sunt oameni și au dreptul de a trăi ca restul oamenilor”. Declarația a apărut cu câteva zile înainte ca guvernul să răspundă Curții Supreme cu privire la petițiile de legalizare a căsătoriei între persoane de același sex. Guvernul prim-ministrului Narendra Modi a refuzat în trecut legalizarea lor, însă recentele comentarii ale lui Bhagwat, șeful Rashtriya Swayamsevak Sangh (RSS), fondatorul partidului de guvernământ Bharatiya Janata (BJP), ar putea forța guvernul să-și reevalueze decizia, au declarat un ministru junior din guvernul federal și un lider BJP, care au refuzat să fie numiți.
Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a recunoscut încălcarea drepturilor omului de către stat în ultimele șase decenii, relatează The Washington Post. Președintele indonezian și-a exprimat regretul pentru încălcările flagrante ale drepturilor omului în țară. Liderul a evidențiat 12 evenimente din istoria Indoneziei care au fost „regretabile”, inclusiv execuțiile extrajudiciare efectuate sub președintele de atunci, Suharto, în anii ’80 și răpirea activiștilor pro-democrație în anii ’90 și epurarea anticomunistă care a dus la uciderea a aproximativ 500.000 de indonezieni în timpul Războiului Rece. El a promis că va preveni repetarea unor încălcări similare, dar nu a recunoscut în mod explicit rolul guvernului în atrocități. Widodo, care se apropie de sfârșitul celui de-al doilea și ultimul său mandat, a devenit al doilea președinte indonezian care a recunoscut public greșelile epurării comuniste din 1965.
Autoritățile au încercat să îndepărteze activiștii de mediu dintr-un sat german care a devenit emblematic pentru lupta împotriva folosirii combustibililor fosili, relatează EuroNews. Lutzerath, la vest de Köln, urmează să fie demolat pentru a face loc unei mine de cărbune. Reprezentanții companiei de utilități RWE au declarat că au nevoie de cărbunele de sub Lutzerath pentru a asigura securitatea energetică a Germaniei, după ce livrările de gaze din Rusia au fost reduse odată cu invazia Ucrainei. În schimbul demolării Lutzerath, compania a promis că va închide mina până în 2030, în loc de 2038, cum s-a convenit inițial. Activiștii de mediu au organizat o demonstrație în satul în cauză, dar sunt în curs de desfășurare eforturi pentru a-i evacua. Ei au informat că extinderea unei mine de cărbune ar provoca emisii uriașe de gaze cu efect de seră.