Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Coșa Luca-Ștefan și Mihai Turcu
În orașul Omdurman din Sudan un atac cu obuze efectuat de RSF a ucis cel puțin 65 de persoane, conform Deutsche Welle. Conflictul din Sudan dintre armata națională și gruparea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (RSF) a provocat pierderi semnificative de vieți omenești în ultimele zile, în special printre civili. Într-un alt incident, un atac aerian al armatei asupra unei piețe din Kabkabiya, regiunea Darfur de Nord, a cauzat peste 100 de victime, inclusiv femei și copii, potrivit grupului Emergency Lawyers. Guvernatorul Khartoumului a raportat distrugerea unui autobuz și decesul tuturor celor 22 de pasageri în urma unui atac al RSF. În același timp, armata a negat responsabilitatea pentru unele atacuri, justificându-și acțiunile prin necesitatea de a lovi locațiile utilizate de RSF în scopuri militare. Războiul a dus la peste 12 milioane de persoane strămutate, mii de decese și o criză umanitară severă, inclusiv foamete declarată într-o tabără de refugiați din Darfur.
Uniunea Europeană a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Euronews. Acestea au vizat flota de tancuri petroliere cunoscută sub numele de „flota fantomă”. Aceste nave vechi și neasigurate au fost utilizate de Kremlin pentru a eluda plafonul de preț impus de aliații occidentali și pentru a menține veniturile din exportul de petrol, esențiale pentru finanțarea războiului din Ucraina. Flota, estimată la aproximativ 600 de nave, include vase sub standard, care folosesc practici înșelătoare precum dezactivarea transponderelor și falsificarea datelor. Aceste nave au fost evaluate ca având un risc major de provocare a dezastrelor ecologice, având condiții precare și asigurări inadecvate. Pachetul de sancțiuni, al 15-lea de la începutul invaziei ruse în 2022, a fost adoptat de ambasadorii celor 27 de state membre. Acesta include și măsuri împotriva unor companii chineze suspectate de sprijinirea producției de drone rusești. Deși sancțiunile au fost considerate mai modeste decât cele anterioare, ele reflectă angajamentul continuu al UE și al partenerilor din G7 de a exercita presiuni asupra Moscovei, în ciuda provocărilor legate de unitatea statelor membre.
Poliția sud-coreeană a percheziționat biroul președintelui Yoon Suk Yeol, publică Deutsche Welle. Acțiunea se afla în cadrul unei anchete privind încercarea eșuată de impunere a legii marțiale din săptămâna precedentă. Mandatul de percheziție îl desemna pe președinte ca suspect, marcând o escaladare dramatică a investigației. Echipa de Investigații Speciale a efectuat percheziții și la alte instituții, inclusiv Agenția Națională de Poliție și Adunarea Națională. În paralel, fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun, arestat pentru rolul său în tentativa de insurgență și abuz de autoritate, a încercat să se sinucidă în detenție. Incidentul a fost oprit de personalul închisorii, iar Kim se află acum sub protecție și în stare stabilă. Partidul Democrat din opoziție a anunțat depunerea unei noi moțiuni de suspendare a președintelui, după ce prima încercare a fost blocată. Criza constituțională generată de tentativa de lege marțială a afectat politicile interne, externe și piețele financiare ale țării. Liderul partidului conservator aflat la guvernare a promis alegeri anticipate, deși această inițiativă a fost criticată ca fiind neconstituțională.
Ministrul interimar pentru refugiați al Afganistanului, Khalil Ur-Rahman Haqqani, a fost ucis într-un atentat cu bombă în Kabul, informează Al Jazeera. Anunțul a fost făcut de guvernul condus de talibani. Incidentul, care a avut loc miercuri, a provocat și moartea altor cinci persoane, potrivit relatărilor din presa locală. Ministerul de Interne a confirmat că explozia a fost rezultatul unui atentat sinucigaș. Guvernul taliban a atribuit atacul grupării ISIS, descriindu-l drept „un act laș”. Atentatul a avut loc la sediul Ministerului Refugiaților din capitală, conform unei surse guvernamentale. Nicio organizație nu a revendicat imediat responsabilitatea. Haqqani a fost membru al rețelei Haqqani, un grup cunoscut pentru atacuri violente desfășurate în timpul campaniei armate a talibanilor, conform Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, era un lider influent în guvernul interimar instaurat după retragerea forțelor străine în 2021 și unchiul actualului ministru de interne, Sirajuddin Haqqani.
Ministrul de externe al Georgiei a declarat faptul că protestele pro-UE nu au fost neapărat pașnice, anunță Euronews. Protestele din Georgia, care au început după decizia partidului de guvernare Visul Georgian de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2028, au intrat în a treia săptămână. Mii de cetățeni au manifestat împotriva acestei hotărâri, considerată un obstacol în calea integrării europene. Decizia a urmat criticilor Uniunii Europene cu privire la regresul democratic al țării, inclusiv o lege controversată privind influențele externe. Situația a degenerat în confruntări violente, iar forțele de ordine au utilizat tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea, reținând peste 300 de persoane și rănind peste 100. Avocatul public al Georgiei a descris violențele poliției ca fiind acte de tortură. Totodată, 200 de polițiști au fost răniți în timpul protestelor. Ministrul de externe al Georgiei, Maka Botchorishvili, a justificat intervenția poliției, acuzând grupuri violente de atacuri asupra forțelor de ordine, dar a subliniat că eventualele abuzuri trebuie investigate. Oficialul a reafirmat angajamentul Georgiei față de valorile europene, subliniind că politica externă rămâne orientată către Uniunea Europeană.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a luat legătura cu președintele Federației Ruse pentru a discuta sfârșitul războiului din Ucraina, susține Politico. Cei doi lideri au avut o conversație telefonică de o oră, în care au dezbătut diferite idei privind găsirea unei soluții diplomatice ce ar aduce pace în conflictul dintre statul ucrainean și cel rus. Premierul maghiar a declarat că acestea sunt cele mai periculoase săptămâni ale războiului ruso-ucrainean. Reprezentanții Kremlinului au confirmat public că a avut loc o conversație între cei doi lideri. Președintele Putin a susținut că autoritățile ucrainene au blocat orice posibilitate de obținere a păcii. Apelul prim-ministrului Orbán a venit la două zile după ce s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump, însă acesta nu a oferit informații privind acea întâlnire conducătorului rus.
Liderul suprem al Iranului a acuzat autoritățile israeliene și americane pentru căderea regimului Bashar al-Assad, conform Euronews. Acesta a declarat într-un interviu televizat faptul că prăbușirea guvernului sirian a fost rezultatul unui efort coordonat al SUA și Israelului, impactul evident al celor două state aliate fiind evidentiat de dovezi clare. De asemenea, a susținut că un stat vecin Iranului a fost implicat în prăbușirea regimului sirian, însă nu a specificat despre ce țară este vorba. Căderea regimului sirian a fost inițiată de un atac al rebelilor ce au organizat acțiuni militare ofensive capturând numeroase orașe influente și ajungând până în capitala Damasc. Ca urmare a acestor evenimente, Bashar al-Assad a părăsit Siria și a primit azil diplomatic pe teritoriu rusesc. Războiul civil din Siria, început în anul 2011 a generat aproximativ 500.000 de victime.
Autoritățile australiene au lansat o investigație specială privind numărul crescut de atacuri antisemite, conform Associated Press. Liderii evrei au declarat că discriminarea comunității evreiești a ajuns la cote nemaiîntâlnite, majoritatea atacurilor fiind desfășurate în Sydney și Melbourne. Aproximativ 85% din populația evreiască stabilită în Australia este situată în cele două metropole. Atacurile antisemite au apărut odată cu începerea conflictului dintre Israel și Hamas. Autoritățile australiene și-au asumat investigarea a numeroase cazuri de vandalism. Cel mai recent dintre acestea a fost un atac antisemit cu grafitti în suburbia Woollahra, din Syndey. Indivizii suspectați sunt doi bărbați cu vârste cuprinse între 15-20 de ani, ce au fost surprinși fugind de la locul unui incendiu auto. Autoritățile au declarat că o mașină incendiată a fost vandalizată cu graffiti-uri antisemite. De asemenea, două case și trotuarul au fost vopsite cu graffiti ce prezenta mesaje de ură la adresa evreilor.
Liderii nord-coreeni au criticat regimul „dictatorial” din sud impus în urma instaurării legii marțiale, conform The Guardian. Un material realizat de reprezentanții unei importante agenții de media nord-coreene l-a caracterizat pe președintele sud-coreean ca fiind o „marionetă”, iar că încercarea instaurării legii marțiale ar fi creat un regim dictatorial fascist. Liderul sud-coreean, Yoon Suk Yeol, a impus această măsură cu scopul de a elimina „forțe pro-Nord-coreene și anti-statale”, însă reprezentanții din Phenian au denunțat decizia, descriind poporul vecin ca fiind o națiune gangster. Măsura impusă de Yoon Suk Yeol a avut o durată de doar 6 ore și a dus regimul sud-coreean în cea mai dificilă situație politică din ultimele decenii. Climatul politic instabil din Coreea de Sud este analizat de numeroase regimuri internaționale.
