Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea Andrei Cuciureanu
Guvernul de la Londra a primit un ordin judecătoresc favorabil în cazul politicii controversate de a deporta refugiații și solicitanții de azil de pe teritoriul Marii Britanii în Rwanda, raportează Reuters. În ciuda eforturilor înaintate de multiple organizații pentru drepturile omului, dar și de sindicate, această politică va putea fi pusă în aplicare de săptămâna viitoare. Deportarea refugiaților către statul est-african este o victorie pentru cabinetul condus de Boris Johnson, acesta justificând acțiunile drept o modalitate de a combate rețelele de trafic de persoane. Un judecător de la Înalta Curte, Jonathan Swift, a declarat că „există un interes public concret față de succesului implementării deciziilor legate de refugiați de către secretarul de interne”. Acesta a mai adăugat că riscurile subliniate de organizațiile pentru drepturile omului pe care refugiații și solicitanții de azil le înfruntă, în contextul deportării în Rwanda, sunt de pe „tărâmul speculațiilor”.
Secretarul general al apărării din Statele Unite ale Americii, Lloyd Austin, a declarat că Washingtonul va continua să gestioneze relația cu Beijingul fără a impune sancțiuni, în ciuda retoricii din ce în ce mai agresive a Chinei, relatează Reuters. În cadrul unei întâlniri dintre Austin și ministrul de externe chinez, Wei Fenghe, cei doi oficiali au recunoscut importanța parteneriatului dintre statele pe care le reprezintă, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie clară. Relația dintre China și SUA a devenit progresiv mai tensionată în ultimii ani, în principal pe fondul conflictului dintre Republica Populară Chineză și Taiwan și al abuzurilor la adresa drepturilor omului din regiunea autonomă Xinjiang. Austin a confirmat angajamentul Washingtonului față de aliații săi, mai ales în contextul în care Beijingul adoptă o politică „hotărâtă și agresivă față de revendicările sale teritoriale”.
Reprezentanții Statelor Unite ale Americii au confirmat renunțarea la obligativitatea dovezii unui test negativ COVID-19 pentru toți pasagerii ce intră pe teritoriul țării pe cale aeriană, conform BBC. Decizia va intra în vigoare de duminică, fiind considerată o victorie pentru companiile din industria turismului. În ciuda presiunilor aplicate de marile companii aeriene, oficialii americani au declarat că ridicarea obligativității dovezii unui test negativ la intrarea în țară este o dovadă a „progresului enorm” pe care SUA l-a făcut în combaterea virusului SARS-CoV-2. Centrele de control epidemiologic vor monitoriza evoluția virusului în primele 90 de zile de la ridicarea acestei măsuri. În cazul în care sunt sesizate creșteri clare a numărului de infectări și decese, Washingtonul a declarat că administrația prezidențială nu va „evita să acționeze” și să reintroducă regula.
Fosta președintă a Boliviei, Jeanine Áñez, a fost condamnată la zece ani de închisoare pentru acuzații de organizare a loviturii de stat care l-a înlăturat de la conducerea statului pe predecesorul ei, Evo Morales, informează BBC. Morales a renunțat la funcția de președinte și s-a retras în Mexic în urma unor demonstrații stradale de amploare, stârnite de rapoarte conform cărora partidul acestuia, Mișcarea Socialistă (MAS), ar fi comis fraudă electorală la alegerile prezidențiale din 2019. Áñez, un senator de „centru-dreapta”, a devenit președinte interimar, însă membrii MAS au demarat un narativ conform căruia aceasta orchestrase înlăturarea lui Morales de la putere. Victoria categorică a MAS la alegerile din 2020 a marcat revenirea pe scena politică boliviană a lui Evo Morales și începutul unei așa-numite „persecutări politice” pentru Áñez. Aceasta a fost condamnată la zece ani de închisoare de către Înalta Curte din La Paz, pedeapsă pe care o va executa la penitenciarul pentru femei din capitala Boliviei.
O coaliție formată din zece organizații pentru drepturile omului l-a acuzat pe președintele Tunisiei, Kais Saied, de destabilizarea societății „dând o lovitură adâncă independenței justiției”, raportează Al Jazeera. Pe data de 1 iunie, Saied a emis un decret prezidențial prin care își oferea puterea de a înlătura judecători din funcție, concediind „pe loc” 57, pe baza unor acuzații de corupție și de „protejare a teroriștilor”. Asociația Judecătorilor Tunisieni a emis un comunicat prin care declară faptul că aceste restructurări sunt motivate politic. Saied a ajuns la conducerea statului printr-o campanie în care promitea „reparația unui deceniu de ruină” pentru Tunisia, fiind un simpatizant sonor al statelor conduse prin dictatură. Conform unor rapoarte al organizațiilor pentru drepturile omului, Tunisia era sigurul stat care la finalul Primăverii Arabe era condus de un regim democratic pe o perioadă îndelungată de timp. Saied a demontat progresul făcut, coaliția de zece organizații pentru drepturile omului acuzându-l de „un asalt clar asupra principiului statului de drept”.
