Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 1 septembrie în lume – Papa Francisc a efectuat o vizită oficială în Mongolia, Guvernul olandez a prezentat un plan pentru reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul Schiphol, Oficialii ruși l-au etichetat pe jurnalistul co-laureat al Premiului Nobel Dmitri Muratov ca agent străin
Sursă foto: AFP PHOTO / VATICAN MEDIA

A fost 1 septembrie în lume – Papa Francisc a efectuat o vizită oficială în Mongolia, Guvernul olandez a prezentat un plan pentru reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul Schiphol, Oficialii ruși l-au etichetat pe jurnalistul co-laureat al Premiului Nobel Dmitri Muratov ca agent străin

Material realizat de Beatrice Vieru

Peste 50 de gardieni și șapte ofițeri de poliție au fost luați ostatici, după ce o serie de incidente violente au afectat mai multe închisori din Ecuador, informează BBC. În contextul acestor evenimente, o bombă a fost detonată într-o clădire care anterior a fost folosită de autoritatea responsabilă cu închisorile din statul latin american (SNAI), în Quito. A doua explozie a avut drept țintă sediul agenției, autoritățile precizând că atacul a fost realizat folosind un vehicul echipat cu explozibili. „Suntem îngrijorați de siguranța oficialilor noștri. Așa este influența narco-politicii în Ecuador, închisorile sale sunt locuri de putere – acolo sunt închiși cei implicați în infracțiuni de droguri ”, a declarat Ministrul de Interne al Ecuadorului, Juan Zapata. Cel mai mare oraș din Ecuador, Guayaquil, este recunoscut pentru găzduirea celui mai extins port și complex penitenciar din țară. În același timp, capitala, Quito, nu a scăpat de creșterea alarmantă a ratei criminalității din ultimul timp. Cu alegerile prezidențiale apropiindu-se rapid, Ecuadorul se confruntă cu provocări semnificative în domeniul securității.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a vizitat o școală profesională din regiunea Vaucluse din sudul Franței, pentru a sublinia necesitatea respectării noului cod vestimentar în instituțiile școlare, relatează France 24. Astfel, Macron a anunțat că noua regulă privind vestimentația pentru studenții din școlile franceze intră în vigoare odată cu începerea noului an școlar, luni, și reprezintă o extindere a principiului de secularism. El a avertizat că studenții nu vor fi acceptați în instituțiile de învățământ purtând abaya (rochii asemănătoare unor halate lungi pentru fete și femei), precum și khamis (haine lungi pentru băieți și bărbați). Cu toate acestea, noua regulă a stârnit deja critici din partea unor grupuri care susțin că aceste haine largi, care acoperă corpul, nu constituie o manifestare ostentativă a religiei și nu ar trebui să fie interzise în școlile publice. Interdicția are la bază o lege din 2004, iar de-a lungul anilor, aceasta a fost aplicată în diverse moduri, fiind interzise baticurile musulmane, crucile creștine mari, kippa-urile evreiești și turbanele mari purtate de sikh.

Un pretins criminal de război german a fost acuzat de complicitate la uciderea a peste 3.300 de persoane într-un lagăr de concentrare nazist, informează Deutsche Welle. Conform hotărârilor judecătorești, bărbatul a fost implicat activ în “uciderea crudă și rău intenționată a miilor de prizonieri în calitate de membru al brigăzii de gardă SS” în timpul acelei perioade. Inculpatul, în vârstă de 98 de ani, a fost acuzat de complicitate la uciderea a peste 3.300 de persoane într-un lagăr de concentrare nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acuzația fiind legată de perioada în care bărbatul german era adolescent și a lucrat ca paznic SS la lagărul de concentrare de la Sachsenhausen, între iulie 1943 și februarie 1945. Cu toate că bărbatul în vârstă de 98 de ani a fost evaluat ca fiind apt pentru a fi judecat din punct de vedere psihiatric, având în vedere vârsta lui la momentul presupusei infracțiuni, instanța pentru minori din Hanau va decide dacă va fi deschisă o procedură în acest caz. Lagărul de concentrare Sachsenhausen, situat la nord de Berlin, a fost un loc de detenție în care au fost reținuți peste 200.000 de oameni, inclusiv evrei, prizonieri politici și alte victime ale persecuției naziste.

Papa Francisc a efectuat o vizită oficială în Mongolia, prima astfel de călătorie pentru un pontif, într-o țară predominant budistă, menționează Rai News. Sosirea Papei Francisc în Mongolia a fost marcată de un gest tradițional mongol profund semnificativ – oferirea unei căni de iaurt uscat, un preparat local cu gust acru produs din lapte de iac. Pontiful a fost primit la aeroportul internațional din capitala Ulan Bator cu o ceremonie de bun venit “sobră, dar sinceră”, desfășurată de ministrul Afacerilor Externe, Batmunkh Battsetseg. Ceremonia oficială de întâmpinare este programată pentru data de 2 septembrie, în Piața Sukhbaatar, marcând prima întâlnire a Papei Francisc cu autoritățile civile din Mongolia. Această vizită este semnificativă pentru întreaga comunitate catolică locală, una dintre cele mai mici și mai tinere din lume, cât și pentru consolidarea relațiilor Vaticanului cu China și Rusia.

Sute de sârbi bosniaci au protestat, fluturând steaguri ale Serbiei și Rusiei, în semn de solidaritate pentru liderul pro-rus din Republica Srpska, Milorad Dodik, conform AP News. Protestele au avut loc la granița internă nemarcată din Bosnia, care separă țara în două entități distincte teritoriale – Republica Sârbă Bosniacă Srpska și Federația Bosniacă și Herțegoveană. Astfel, mai mulți protestatarii sârbi bosniaci au scandat lozinci împotriva conceptului de stat unitar bosniac și au blocat pentru scurt timp traficul între cele două regiuni. “Am fost întotdeauna de partea învingătorilor. Am fost mereu de partea libertății. Deci, legătura noastră cu Federația Rusă și cu poporul rus este extraordinară”, a declarat Ljubisa Cosic, unul dintre protestatari. Mai mulți experți politici menționează că există temeri că Serbia, un aliat al Rusiei, ar putea contribui la declanșarea unor noi tensiuni în regiunea Balcanilor pentru a distrage atenția de la războiul ruso-ucrainean.

Guvernul olandez a prezentat un plan pentru reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul Schiphol din Amsterdam începând cu anul 2024, în scopul rezolvării problemelor climatice și de mediu, menționează Deutsche Welle. Planul guvernamental vizează limitarea numărului de zboruri de la aproximativ 500.000 la 452.500 anual, începând din noiembrie 2024. Aceasta reprezintă o reducere de 9,5% față de nivelurile din 2019 și este cu 7.500 de zboruri mai puțin decât propunerea anterioară de 460.000. “Aviația poate aduce Țărilor de Jos multe lucruri bune, atâta timp cât acordăm atenție efectelor negative pentru oamenii care locuiesc în apropierea aeroportului “, a declarat Mark Harbers, Ministrul Transporturilor al Olandei. Cu toate acestea, companiile aeriene contestă planul, iar Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a cerut guvernului olandez să amâne planul înainte de alegerile naționale din noiembrie. 

Președintele american, Joe Biden, a aprobat acordarea Medaliei de Onoare, cea mai înaltă distincție a armatei pentru acte excepționale de curaj și devotament față de patrie, relatează AP News. Astfel, oficialii de la Casa Albă au anunțat că următoarea persoană care va beneficia de această distincție este prim-locotenentul Larry Taylor, fost pilot de elicopter Cobra și veteran al Războiului din Vietnam. Acesta va fi distins cu Medalia de Onoare într-o ceremonie organizată săptămâna viitoare de către președintele Joe Biden. Militarul în vârstă de 77 de ani a devenit un simbol al eroismului în timpul unui incident din noaptea de 18 iunie 1968, când a efectuat o operațiune de salvare în timpul conflictului vietnamez. Cu riscul propriei vieți, el a salvat patru membri ai unei echipe de recunoaștere amenințată de trupele inamice într-o misiune pe teritoriul ostil.

Oficialii ruși l-au etichetat pe jurnalistul co-laureat al Premiului Nobel Dmitri Muratov ca agent străin, într-o mișcare represivă de a înăbuși critica și disidența, informează France 24. Potrivit declarațiilor Ministrului Justiției din Rusia, Muratov a utilizat platforme străine pentru a disemina opinii care ar fi avut scopul de a forma o atitudine negativă față de politica externă și internă a Rusiei. Această mișcare face parte dintr-o serie de legi adoptate de Kremlin pentru a reduce la tăcere criticii regimului și pentru a-i eticheta drept “organizație indezirabilă”. Lista agenților străini, care acum include 674 de persoane și organizații, impune restricții administrative stricte și necesită dezvăluirea surselor de finanțare. Jurnalistul Dmitri Muratov a fost co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021 și este cunoscut pentru angajamentul său în susținerea drepturilor omului și a libertății presei în Rusia. El este editor la Novaya Gazeta, una dintre puținele instituții de presă rămase în Rusia care critică deschis politicile Kremlinului.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …