Material realizat de Anca Teodora, Mara Cioroianu și Robert Olteanu
Autoritățile din Coreea de Nord au anunțat închiderea ambasadelor în mai multe state, informează Reuters. Analiștii au menționat că aproximativ 25% din ambasade ar urma să fie de asemenea închide, printre care cele din Hong Kong sau numeroase state africane. Ministrul Unificării din Coreea de Sud, Kim Yung Ho, a declarat că acțiunea guvernului Coreei de Nord este „un semn al situației economice dificile”. Totodată, presa locală din Angola și Uganda a anunțat deja închiderea ambasadelor nord coreene, iar Partidul Comunist din Spania a declarat pe site-ul partidului că de asemenea Coreea de Nord își va încheia activitatea diplomatică în statul iberic. În prezent, guvernul nord-coreean desfășoară operațiuni diplomatice în 53 de țări. Anterior, misiunile diplomatice contribuiau la eforturile statului prin aducerea de valută străină. Cu toate acestea, cu creșterea sancțiunilor internaționale, menținerea financiară a ambasadelor a devenit o provocare.
Regele Charles al Marii Britanii a efectuat o vizită în Kenya pentru a transmite regretele și scuzele în numele guvernului britanic pentru perioada de 60 de ani de colonizare a statului african, menționează Al Jazeera. Prezența lui Charles a stârnit reacții mixte în rândul populației. Unii au interpretat vizita ca pe o amintire a trecutului colonial, în timpul căruia mii de oameni au fost torturați și uciși în timp ce luptau pentru independența țării. Alții au declarat că vizita ar trebui privită ca un nou capitol în relația celor două țări. „Au fost acte de violență detestabile și nejustificate comise împotriva kenyenilor în timp ce aceștia duceau… o luptă dureroasă pentru independență și suveranitate. Și pentru asta, nu poate exista nicio scuză”, a mărturisit regele Charles la un banchet de stat găzduit de președintele kenyan William Ruto. Potrivit Comisiei pentru Drepturile Omului din Kenya (KHRC), administrația colonială a condus la tortura și uciderea a 90.000 de kenyeni în acea perioadă.
Bolivia a devenit primul stat din America Latină care încheie legăturile diplomatice cu Israel în urma războiului din Gaza, relatează BBC. Ministrul adjunct de externe al Boliviei, Freddy Mamani, a declarat că guvernul a luat această decizie pentru „condamnarea ofensivei agresive a armatei israeliene în Fâșia Gaza”. Liderul politic a mai adăugat că guvernul bolivian dorește oprirea blocadei din Gaza pentru a permite intrarea ajutorului umanitar. Drept răspuns, un diplomat israelian, Lior Haiat, a declarat că „Israelul condamnă sprijinul oficialilor Boliviei pentru terorism”. Guvernul Boliviei nu este singurul stat din America Latină care să fi început să ia măsuri diplomatice împotriva Israelului. Atât președintele Republicii Chile, Gabriel Boric, cât și președintele columbian, Gustavo Petro, au chemat ambasadorii israelieni din statele lor pentru a le cere încetarea focului în Fâșia Gaza.
Editorii dicționarului englez Collins au numit termenul de AI (inteligență artificială) cuvântul anului 2023, relatează DW. Compania a ajuns la acest rezultat după analiza unei baza de date, Collins Corpus, care conține peste 20 de miliarde de cuvinte scrise în materiale online, ziare și publicații din întreaga lume. Directorul general, Alex Beecroft, a declarat că „AI a devenit de-a lungul anului omniprezent și incorporat în viețile noastre precum e-mailul, streamingul sau orice alt lucru odată futuristic, astăzi tehnologie din viața de zi cu zi”. AI și-a făcut locul într-o listă scurtă de cuvinte unde se mai află cuvinte precum „Bazball”, un termen folosit în jocul de cricket, sau „debanking”, care se referă la un act de a priva o persoană de facilități bancare.
Liderul Hamas, Ismail Haniyeh, a acuzat Israelul de „masacre barbare” după lovirea unei tabere de refugiați din nordul Fâșiei Gaza, menționează Al Jazeera. Haniyeh a declarat că ostaticii ținuți în Gaza se confruntă cu același risc de moarte din cauza atacului israelian asupra teritoriului în aceeași măsură ca și rezidenții palestinieni. Comentariul a venit după ce forțele israeliene au atacat tabăra de refugiați Jabalia din nordul Gazei pentru a doua zi consecutiv, ucigând zeci de oameni, potrivit oficialilor palestinieni. Peste 50 de persoane au fost ucise într-un raid aerian israelian asupra cartierului dens aglomerat în ziua precedentă, conform autorităților palestiniene. Totodată, reprezentanții Hamas au declarat că șapte ostatici israelieni, dintre care trei dețineau pașapoarte străine, au fost uciși în atac.
Granița Rafah dintre Gaza și Egipt a fost deschisă pentru evacuare pentru prima dată de la începerea conflictului din Fâșia Gaza, conform The Guardian. Autoritățile din Gaza care se ocupă de gestionarea frontierei au declarat că oficialii egipteni au acceptat trecerea a 81 de persoane grav rănite. Deschiderea punctului de trecere a fost negociată între autoritățile din Egipt, Israel și Hamas, mediată de oficialii din Qatar în coordonare cu SUA. Compania palestiniană de telecomunicații, Paltel, a raportat o altă întrerupere largă a serviciului de internet și telefonie în Gaza, ceea ce face și mai dificilă tratarea răniților în Gaza. Un oficial egiptean din orașul Arish a declarat că un spital de câmp va fi construit în orașul Sheikh Zuwed, în apropierea graniței Rafah, pentru a trata răniți din Palestina. În prezent sunt purtate negocieri intense pentru a fi permisă trecerea mai multor camioane de ajutor umanitar în Fâșia Gaza.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vizitat Asia Centrală în vederea sporirii influenței franceze în regiune, relatează France 24. Macron s-a întâlnit în orașul Astana cu președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, unde a semnat o serie de contracte comerciale, care vizează domeniul farmaceuticii și aeronauticii. Compania energetică franceză, EDF, urmează să construiască în Kazahstan prima centrală nucleară din țară, proiect care a fost decis printr-un referendum în 2022. Macron urmărește diversificarea partenerilor economici ai Franței, profitând de resursele bogate de hidrocarburi și minerale ale statele din regiune, vitale pentru tranziția verde și independența energetică. Franța este al cincilea investitor străin în Kazahstan, depășind chiar China, datorită implicării companiei energetice Total Energies în câmpurile de petrol din Kashagan. Deși Uzbekistan și Kazakhstan sunt regimuri autoritare, Macron a accentuat că problema statului de drept urmează să fie discutată. După vizita sa oficială în capitala Kazahstanului, președintele francez va face o deplasare în Uzbekistan.
Ministerul Apărării al Taiwanului a denunțat acțiunile statului chinez, afirmând că acesta a trimis 43 de avioane militare și șapte nave în apropierea insulei într-un interval de doar 24 de ore, conform Deutsche Welle. Oficialii armatei taiwaneze au declarat că 37 dintre avioanele chineze au trecut de linia mediană a strâmtorii Taiwan ce separă China continentală de insulă. Totodată, Ministerul taiwanez al Apărării a anunțat că monitorizează în continuare situația, acesta a mobilizat avioanele militare, a trimis nave și a activat sisteme de rachete terestre. De asemenea, acesta a transmis că anul acesta, China și-a intensificat acțiunile de „intimidare militară”, trimițând numeroase avioane militare în jurul insulei. Conform Ministerului taiwanez al Apărării „hărțuirea militară continuă” a Beijingului asupra Taiwanului ar putea avea drept rezultat escaladarea bruscă a tensiunilor și înrăutățirea aspectelor ce țin de securitate din regiune.
Administrația Biden a anunțat că avantajele comerciale pentru Mauritania vor fi restabilite în cadrul programul African Growth and Opportunity, informează BBC News. Restituirea beneficiilor va avea loc în ianuarie anul viitor, după ce statul din nord-vestul Africii a înregistrat progrese în ceea ce privește drepturile muncitorilor și în eliminarea muncii forțate. Avantajele comerciale au fost suspendate în 2019, ca urmare a preocupărilor legate de violarea drepturilor muncitorilor în Mauritania. Această declarație a survenit în urma anunțului președintelui american, Joe Biden, de a pune capăt beneficiilor din cadrul Tratatului privind creșterea și oportunitatea pentru Gabon, Niger, Uganda și Republica Centrafricană. Programul comercial semnat între Statele Unite ale Americii și Africa, introdus în 2000, oferă țărilor din Africa sub-sahariană eligibile acces la peste 1800 de produse fără taxe vamale.
Aproape 1,7 milioane de afgani fără documente au primit ordin să părăsească țara, după ce mai multe centre de reținere au fost înființate în toată țara, informează Al Jazeera. Majoritatea refugiaților și emigranților au rămas la punctul de trecere al frontierei Torkham din provincia Khyber Pakhtunkhwa din nord-vestul Pakistanului, așteptând ca formalitățile de ieșire să fie efectuate de oficialii Autorității Naționale de înregistrare a bazelor de date din Pakistan. Legalizarea actelor a provocat o coadă uriașă, iar mai multe familii au fost forțate să doarmă deasupra camioanelor, ori pe teren deschis. Peste patru milioane de străini locuiesc în Pakistan, iar marea majoritate dintre ei sunt cetățeni afgani care și-au căutat refugiu în ultimele patru decenii. Mișcarea de exod a început în urma invaziei sovietice din Afganistan din 1979 și a continuat pe parcursul intervenției americane de după 11 septembrie 2001, extinzându-se și în timpul celui de-al doilea preluării a guvernului de către talibani în 2021.
Rebelii tuaregi din Mali au declarat că au preluat controlul asupra unei baze militare eliberate de forțele de menținere a păcii a Organizației Națiunilor Unite, conform CNN News. Misiunea ONU, cunoscută sub numele de MINUSMA, are timp până la 31 decembrie să-și facă bagajele după ce junta militară din Mali a ordonat să plece în iunie. Retragerea sa din alte baze a provocat deja confruntări între armata din Mali și rebeli, care luptă pentru controlul zonelor eliberate de forțele de menținere a păcii. Kidal este a opta bază MINUSMA care s-a închis în centrul și nordul Mali, fiind una dintre cele mai importante. Se află într-o zonă controlată istoric de rebeli pe care junta din Mali vrea să o recupereze.