Material realizat de Mihai Turcu.
Mii de ruși s-au adunat la Moscova pentru a participa la înmormântarea liderului opoziției, Alexei Navalnîi, declară Politico. Printre persoanele prezente s-au numărat și figuri notabile precum Boris Nadejdin și Evgheni Roizman, împreună cu mai mulți ambasadori occidentali. Cu restricții severe privind filmările și interferențe cu internetul, detalii despre slujbă sunt puține. Autoritățile ruse au reținut participanții, alimentând temerile privind faptul că autoritățile ar putea să îi reprime pe cei care își doresc să aducă un ultim omagiu liderului opoziției. Echipa lui Navalnîi a susținut că a întâmpinat obstacole în obținerea trupului și organizarea înmormântării. În ciuda presiunii politice și a avertismentelor de a nu participa, mulți ruși au venit să-și exprime sprijinul și să îl onoreze pe Navalnîi. Autoritățile de la Kremlin a refuzat să comenteze, iar accesul la internet a fost afectat. Această înmormântare a devenit un simbol al rezistenței împotriva opresiunii politice în Rusia.
În Iran, au avut loc primele alegeri parlamentare de după valurile de proteste din 2022, susține Deutsche Welle. Liderul Suprem Ali Khamenei a fost printre primii care au votat. Se anticipa o prezență scăzută la vot, cu prognoze de 23,5% în Teheran și 38,5% la nivel național, conform unui sondaj realizat de ISPA (Instrumentul pentru Politici structurale de preaderare). Alegerile au fost susceptibile să confirme controlul strâns al conservatorilor asupra procesului electoral, iar grupurile de opoziție și activiștii au exprimat nemulțumirea lor pe rețelele sociale, considerând alegerile ca o legitimitate a conducerii actuale. Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai grave tulburări politice de la Revoluția Islamică din 1979, amplificate de criza economică și sancțiunile internaționale. Tensiunile în Orientul Mijlociu au fost exacerbate de implicarea grupurilor pro-iraniene din Gaza, Liban, Irak, Siria și Yemen în conflicte cu Israelul și aliații săi occidentali.
Un nou studiu publicat în The Lancet dezvăluie că peste un miliard de oameni din întreaga lume suferă de obezitate, publică Euronews. Prevalența obezității a crescut de două ori mai rapid la nivel global în rândul copiilor și adolescenților comparativ cu adulții, conform analizei efectuate pe măsurătorile de greutate și înălțime a peste 220 de milioane de persoane din peste 200 de țări între 1990 și 2022. Concluziile indică faptul că aproximativ 879 de milioane de adulți și 159 de milioane de copii și adolescenți erau afectați de obezitate în 2022. Profesorul Majid Ezzati, autorul principal al studiului, a subliniat importanța îmbunătățirii accesului la alimente sănătoase pentru abordarea eficientă a obezității și subnutriției. Organizația Mondială a Sănătății a evidențiat necesitatea prioritizării acestor probleme pentru a reduce mortalitatea infantilă și a îmbunătăți starea de sănătate globală.
Fostul prim-ministru canadian, Brian Mulroney, al 18-lea în istorie, a murit la vârsta de 84 de ani, relatează Deutsche Welle. Anunțul a fost făcut de fiica sa, Caroline Mulroney, pe X (Twitter), confirmând că a decedat în liniște, înconjurat de familie. Prim-ministrul actual, Justin Trudeau, a exprimat tristețea și recunoștința pentru înțelepciunea și pasiunea lui Mulroney în slujirea Canadei. Mulroney, un avocat de profesie, a fost cunoscut pentru mandatul său între 1984 și 1993. A implementat politici conservatoare, influențate de modelele Reagan și Thatcher, și a fost semnatar al Acordului de Comerț Liber Canada-Statele Unite din 1988. Cu toate acestea, administrația sa a fost umbrită de scandaluri, iar partidul său a suferit o înfrângere electorală în 1993, determinându-l să părăsească funcția.
Președintele Vladimir Putin a amenințat cu utilizarea arsenalului nuclear al Rusiei de trei ori în ultimii doi ani, subliniind vulnerabilitatea adversarilor săi și generând îngrijorări privind escaladarea conflictului, relatează The New York Times. În discursul său recent, Putin a accentuat intensificarea operațiunilor militare în Ucraina și a menționat că nu va renegocia tratatul de control al armamentului cu SUA fără a lua în considerare situația din Ucraina. Aceasta a ridicat preocupări cu privire la o posibilă escaladare și a subliniat doctrina militară rusă, care a considerat utilizarea armelor nucleare ca o opțiune în situații critice. Cu toate acestea, reacțiile Occidentului, inclusiv refuzul de a furniza mai multe arme Ucrainei, sugerează o reticență în a intra într-un conflict mai amplu. Analizele sugerează că, deși Rusia a putut recurge la retorica nucleară din lipsa unor capacități militare convenționale puternice, acest lucru poate amplifica riscurile și tensiunile internaționale.