Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristiana Mitran
Vladimir Putin a declarat joi că elementele unui sistem antirachetă american din Alaska și Coreea de Sud reprezintă o provocare pentru Rusia și că Moscova nu a avut altă opțiune decât să își construiască propriile forțe ca răspuns, relatează Reuters. Vorbind în cadrul unui forum economic în Sankt Petersburg, Putin a declarat că Rusia nu ar putea să stea și să privească în timp ce alții își sporesc capabilitățile militare de-a lungul granițelor sale în Orientul Îndepărtat. El a spus că Moscova a fost deosebit de alarmată de desfășurarea THAAD a SUA împotriva Coreei de Sud pentru a contracara o amenințare anti-rachetă nord-coreeană și a criticat planurile SUA de a transforma Fort Greely din Alaska într-un loc de lansare a rachetelor anti-balistice. “Acest lucru distruge echilibrul strategic în lume. Ceea ce se întâmplă este un proces foarte grav și alarmant: în Alaska și în Coreea de Sud, elementele sistemului de apărare antirachetă sunt în curs de dezvoltare. Ar trebui să rămânem pașnici și să urmărim acest lucru? Desigur că nu! Ar trebui să ne gândim cum să răspundem acestor provocări”. Putin a spus că Insulele Kurile, un lanț de insule din Orientul Îndepărtat, unde Moscova și Tokyo au revendicări teritoriale rivale, au fost “un loc destul de convenabil” pentru a instala echipament militar rus pentru a răspunde acestor amenințări. Ministrul Apărării, Serghei Shoigu, a declarat că anul trecut Rusia plănuia să instaleze unele dintre cele mai noi sisteme de apărare anti-rachetă și drone pe aceste insule, ca parte a unei încercări de a reînarma unitățile militare deja staționate acolo. Putin a mai declarat :”Nu sunt de acord că începem să militarizăm în mod unilateral aceste insule. Este pur și simplu un răspuns forțat la ceea ce se întâmplă în regiune”. Orice discuție despre demilitarizarea insulelor ar putea apărea doar odată ce tensiunile din întreaga regiune ar fi fost reduse, a spus el.
Pakistanul respinge posibilitatea că serviciile sale de informații au ajutat rețeaua Haqqani afiliată talibanilor să efectueze bombardamentele care au avut loc miercuri în Kabul, soldate cu moartea a 90 de oameni, relatează Al Jazeera. Oficialii serviciilor de informații din Afganistan au acuzat un grup afiliat talibanilor și Pakistanul pentru bombardamentul de miercuri din cartierul diplomatic al Kabulului. Oficialii din Pakistan au respins acuzațiile, în schimb talibanii au spus că nu au avut nicio implicare în explozie. Alte 400 de persoane au fost rănite atunci când un atacator suicigaș a condus o cisternă încărcată cu explozibil în cartierul diplomatic din Kabul în timpul orelor de vârf de dimineață. Serviciile de inteligență afgane au declarat miercuri că descoperirile preliminare au arătat că rețeaua Haqqani, aliată cu talibanii, a efectuat atacul cu ajutorul serviciilor de informații din Pakistan. “Planul pentru atacul de miercuri a fost elaborat de rețeaua Haqqani, cu coordonare și cooperare directă de la Inter Services Intelligence (ISI) din Pakistan”, a declarat Direcția Națională de Securitate. Afghanistanul a acuzat mult timp Pakistanul de sprijinul și adăpostirea Haqqani și a comandanților și luptătorilor talibanil, iar cele două țări se acuză reciproc de sprijinirea grupurilor armate care operează peste graniță. Într-un apel telefonic cu președintele american Donald Trump miercuri, președintele afgan Ashraf Ghani s-a plâns de rolul serviciilor de informații ale Pakistanului în atac, precum și de rolul serviciului de informații al Pakistanului în conflictul aflat în desfășurare în Afganistan.
Președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut lui Vladimir Putin să se asigure că drepturile persoanelor LGBT sunt protejate ca urmare a unor acuzații de represiune împotriva bărbaților homosexuali din republica rusă Cecenia, relatează CNN. Putin a vizitat Franța pentru discuții cu Macron, la două săptămâni după victoria electorală a noului președinte francez. Apelul lui Macron vine după apariția unor rapoarte despre o campanie brutală a autorităților împotriva bărbaților homosexuali din Cecenia, inclusiv acuzații de tortură și crimă. “Am subliniat către președintelui Putin cât de important este pentru Franța să se respecte toți oamenii, toate minoritățile”, a declarat Macron în cadrul unei conferințe de presă cu liderul rus. “Am vorbit despre cazurile de persoane LGBT din Cecenia și i-am spus președintelui Putin ce așteaptă Franța în legătură cu această problemă și am fost de acord să verificăm în mod regulat acest subiect.” Anterior, Putin a spus că va vorbi cu procurorul general și ministrul de interne pentru a începe o anchetă. Președintele francez și-a adăugat vocea la cea a cancelarul german Angela Merkel, care, într-o întâlnire recentă cu Putin, a solicitat președintelui rus să garanteze drepturile minorităților din Cecenia. Afirmațiile de abuz în republica majoritară musulmană din Cecenia au condus la condamnarea internațională după ce mai multe cazuri au fost raportate pentru prima oară într-un ziar rusesc. Deși guvernul rus a declarat că va analiza afirmațiile, activiștii declară că acum lucrează la scoaterea victimelor din Rusia. Tatiana Vinnichenko, de la rețeaua LGBT din Rusia, spune că organizația discută obținerea de vize din partea a patru țări europene.
Guvernul Trump a aprobat un chestionar nou pentru solicitanții de viză americană din întreaga lume prin care să se poată verifica postările persoanelor respective pe rețelele sociale din ultimii cinci ani și informațiile biografice din ultimii 15 ani, relatează Reuters. Noile întrebări din chestionar, parte a unui efort de a face mai strictă verificarea potențialilor vizitatori în Statele Unite, a fost aprobat la 23 mai de către Biroul de Management și Buget, în ciuda criticilor venite din partea unui număr de funcționari din domeniul educației și a grupurilor academice. Criticii au susținut că noul set de întrebări ar fi prea împovărător și ar provoca întârzieri îndelungate în procesarea datelor, ducând la descurajarea studenților și a oamenilor de știință internaționali să vină în Statele Unite. În conformitate cu noile proceduri, oficialii consulari pot solicita toate numerele de pașaport anterioare și numere de telefon, informații biografice din ultimii 15 ani, inclusiv adrese, locuri de muncă și istoricul călătoriilor. Oficialii vor cere informații suplimentare atunci când stabilesc că “aceste informații sunt necesare pentru a confirma identitatea sau pentru a efectua o verificare mai riguroasă a securității naționale”, a declarat miercuri un oficial al Departamentului de Stat. Președintele Donald Trump a promis să sporească securitatea națională și protecția frontierelor, propunând să dea mai mulți bani armatei și să facă Mexicul să plătească pentru construcția unui zid de-a lungul frontierei sudice a Statelor Unite. El a încercat să pună în aplicare o interdicție temporară de călătorie împotriva persoanelor din șase națiuni cu majoritate musulmană pe care o instanță americană a refuzat să o pună în aplicare, numindu-o discriminatorie. Biroul de Management și Buget a acordat aprobarea de urgență pentru noile întrebări în timp de șase luni, în loc de de trei ani, așa cum era obișnuit.
Politicianul britanic Nigel Farage, fostul lider al formațiunii UKIP și lider al campaniei pentru ieșirea Marii Britanii din UE, este considerat “persoană de interes” în cadrul anchetei privind relația dintre Trump și Rusia din timpul campaniei prezidențiale a actualului lider american, informează Reuters, care citează The Guardian. Ziarul londonez The Guardian a relatat că Farage nu a fost acuzat de nelegiuiri și nu a fost un suspect sau țintă a anchetei americane, dar a spus că a fost “chiar în mijlocul” relațiilor dintre Rusia si Trump. Ziarul a spus că fostul lider al UKIP “a crescut interesul” anchetatorilor FBI din cauza legăturilor sale cu Trump și cu Wikileaks a lui Julian Assange, care a publicat mesajele interceptate de la Comitetul Național Democrat în timpul campaniei. O purtătoare de cuvânt a FBI a refuzat să comenteze povestea, iar alți oficiali americani au declarat că nu au fost conștienți de vreun interes al FBI pentru Farage. Farage a anunțat pe Twiter ca i-a luat foarte mult timp să citească articolul din Guardian pentru că a râs atât de mult la știrea falsă a celor de la The Guardian, susținând că încercarea de a-i lega numele de regimul Putin este rezultatul neacceptării Brexitului de către elita liberală a țării.
Un sondajul electoral realizat de You Gov înaintea alegerilor generale din Marea Britanie arată că Jeremy Corbyn se află cu 17 puncte procentuale înaintea Theresei May în preferințele londonezilor, relatează The Independent. Jeremy Corbyn este acum candidatul favorit pentru postul de prim-ministru printre londonezi, potrivit unui sondaj publicat recent. Sondajul arată o creștere a numărului de susținători laburiști din capitală – mai ales în rândul alegătorilor tineri – oferind partidului lui Jeremy Corbyn un avans de 17 puncte față de conservatori și reprezentând o posibilă condamnare la o înfrangere a acestora în Londra. După ce a fost publicat sondajul, Theresa May a ținut un discurs despre Brexit, în încercarea de a reorienta alegerile în cea mai puternică zonă politică a tării și de a-și face campanie. Întrebați de YouGov care ar fi cel mai bun prim-ministru, 37% dintre repondenți au răspuns Jeremy Corbyn și alți 34% au indicat-o Theresa May. Un sondaj realizat imediat după lansarea manifestului electoral de luna trecută o indica pe May în fruntea sondajelor cu 38%, față de 32% cât aveau laburiștii. În ceea ce privește intenția de vot din capitala Marii Britanii, 50% ar vota acum pentru laburiști, în creștere de la 41% în urmă cu o lună, potrivit noului sondaj. Conservatorii se situează la 33%, în scădere de la 36% luna trecută. În luna martie, când Theresa May se bucura de popularitate în perioada de declanșare a articolului 50, partidele erau la doar trei puncte distanță în capitală în preferințele alegătorilor, laburiștii având 37%, iar conservatorii 34%.
Cu o zi înainte ca agenții de securitate ai președintelui turc să atace violent un grup de protestatari pașnici luna trecută, Departamentul de Stat a anunțat Congresului intenția sa de a autoriza vânzarea de arme semiautomatice în valoare de 1,2 milioane de dolari către forțele de securitate din Turcia, relatează New York Times. Două săptămâni mai târziu, investigația Departamentului de Stat se află în desfășurare și ar putea conduce la acuzații penale împotriva unora dintre bodyguarzii implicați, pare să pună în discuție viitorul vânzării. Evenimentul a reprezentat pentru Departamentului de Stat o provocare deosebit de spinoasă, deoarece echilibrează interesele geopolitice cu preocupările interne în căutarea unei soluții. Deputații americani au cerut ca gărzile de corp să fie trase la răspundere, în timp ce Turcia, un aliat al NATO și un partener activ în lupta împotriva ISIS, a negat rolul acestora în provocarea luptelor cu protestatarii. Câteva clipuri video arată paznicii, mulți cu pistoale sub jachete, în timp ce îi lovesc pe protestatari. Un document al Departamentului de Stat arată că guvernul Statelor Unite ar autoriza Sig Sauer, producătorul de arme de foc din New Hampshire, să vândă un număr de 1.600 de pistoale semiautomatice unui intermediar controlat de guvernul turc, care la rândul său le va vinde agenției însărcinate să protejeze președintele. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze vânzarea propusă. “Guvernul Statelor Unite este pregătit să autorizeze exportul acestor arme, ținând cont de considerentele politice, militare, economice, de drepturile omului și de control al armelor”, a scris Mary Mary Waters, secretarul adjunct al afacerilor legislative.
Președintele Donald Trump a semnat joi un ordin temporar pentru a păstra ambasada SUA în Israel în Tel Aviv, în loc să o mute în Ierusalim, în ciuda angajamentului său de a promova mutarea controversată, scrie Reuters. După câteva luni de dezbateri aprinse din cadrul administrației sale, Trump a ales să continue politica predecesorului său de a semna o derogare de șase luni, înlăturând o lege din 1995 care prevedea transferarea ambasadei la Ierusalim, acțiune care ar fi complicat eforturile sale de a relua discuțiile de pace israelo-palestiniene. Casa Albă a insistat totuși că această decizie, care va dezamăgi susținătorii Israelului din SUA, nu a însemnat că Trump abandonează obiectivul de a muta în cele din urmă ambasada în Ierusalim. Decizia lui Trump a fost luată cu scopul de a maximiza șansele de a negocia cu succes o înțelegere între Israel și palestinieni, îndeplinind obligația sa solemnă de a apăra interesele americane de securitate națională “, a spus Casa Albă. Liderii palestinieni, guvernele arabe și aliații occidentali i-au cerut lui Trump să nu mute ambasada, ceea ce ar fi pus capăt mai multor decenii de politică americană prin acordarea a ceea ce ar fi fost considerat ca o recunoaștere de facto de către SUA a revendicării Israelului că Ierusalimul este capitala sa. “Deși Israelul este dezamăgit de faptul că ambasada nu se va muta în acest moment, apreciem prietenia președintelui Trump cu Israelul și angajamentul său de a muta ambasada în viitor”, a declarat premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Fostul director al FBI, James Comey, va depune mărturie în fața unei comisii a Senatului, joia viitoare, ca parte a unei anchete privind presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane, informează Reuters. Comitetul de Informații al Senatului a declarat joi că James Comey, care a fost concediat de Trump pe 9 mai, va fi audiat mai întâi într-o sesiune deschisă și apoi în spatele ușilor închise, ceea ce ar permite senatorilor să discute informații clasificate. Fostul șef al FBI este de așteptat să depună mărturie despre conversațiile pe care le-a avut cu Trump, în care președintele a facut presiuni pentru a se renunța la o investigație asupra fostului consilier în materie de securitate națională, Michael Flynn, unul dintre asociații lui Trump, care sunt investigați în cadrul anchetei despre Rusia și alegerile din SUA de anul trecut. Rusia a negat în mod repetat orice intervenție în alegerile din SUA. Președintele Vladimir Putin a declarat joi că unii ruși ar fi putut acționa singuri, fără implicarea guvernului rus. Trump a negat orice relație între Rusia și campania sa și a chestionat în mod repetat informațiile americane conform cărora Putin a condus o operațiune care a inclus hacking-ul, știri false și propagandă, destinată să încline alegerile în favoarea lui Trump, în detrimentul rivalei sale democrate, Hillary Clinton. Comey conducea investigația, iar concedierea lui a declanșat o agitație în întreaga țară.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat că retrage SUA din acordul de Paris, o înțelegere semnată de 187 de state membre ONU pentru reducerea emisiilor de carbon și luarea unor măsuri care să păstreze creșterea încălzirii globale sub 2 grade Celsius peste media temperaturilor din perioada pre-industrială, înformează BBC. Liderul de la Casa Albă a declarat că dorește să negocieze o înțelegere ”corectă” care să nu dezavantajeze afacerile din SUA. Într-o declarație făcută în Rose Garden de la Casa Albă, Trump a declarat că vrea să-i apere în primul rând pe cetățenii americani de consecințele economice nefaste ale acordului și că va începe ”negocierea pentru a reintra în acordul de la Paris în termei favorabili Statelor Unite”. Trump a acuzat că înțelegerea anterioară ar fi costat SUA 3 trilioane $ din produsul intern brut și că 6,5 milioane de locuri de muncă ar fi fost afectate, în condițiile în care țări precum India sau China au avut parte de înțelegeri mai favorabile la încheierea acordului. Anunțul lui Trump a avut loc la capătul unei zile în care China și Rusia și-au manifestat angajamentul pentru rămânerea în Acordul de la Paris, iar Organizația Națiunilor Unite a făcut presiuni până în ultimul moment pentru ca administrația Trump să nu ia decizia ca SUA să părăsească acest acord. Deși inițial era anticipat că Trump va denunța acordul în termeni vehemenți, anunțul acestuia privind inițiativa unei renegocieri pentru ca Washingtonul să revină în cadrul acordului pare mai degrabă rezultatul unui compromis al negocierilor din culise făcut de administrația americană.
